Revista presei locale 27 octombrie

În planurile de dezvoltare a infrastructurii din împrejurimile municipiului Arad intră şi construirea unei mari intersecţii, în zona Staţiunii de Cercetare Ceala, care să lege DN7 de autostradă şi de drumul express Arad-Oradea. Surse din Ministerul Transporturilor citate de Observatorul aradean spun că mega-intersecţia din vestul oraşului nu va putea fi construită deocamdată, deoarece în zonă se află terenurile aflate în litigiu între Staţiunea de Cercetare şi un grup de persoane fizice. Atât conducerea Staţiunii, cât şi grupul de investitori, îşi revendică dreptul de proprietate asupra 28 de hectare teren din zonă, suprafaţă vizată de către Ministerul Transporturilor pentru construirea autostrăzii.


Serviciul pentru ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar în Craiova va funcţiona nonstop, inclusiv la sfârşit de săptămână şi de sărbătorile legale aflam din Gazeta de Sud. Poliţiştii susţin că, din cauza opririlor neregulamentare, traficul rutier este strangulat inclusiv noaptea, cetăţenii apelând frecvent telefoanele de urgenţă în perioada în care serviciul nu are program de lucru.


Opt segmente de drum de pe DN 1, DN 7 şi DN 14 sunt considerate zonele cu grad ridicat de risc accidentogen din judeţ informeaza Tribuna Sibiu. Cele mai multe "puncte negre", respectiv 4, sunt pe drumul naţional 1, artera cu cele mai mari valori de trafic de pe raza judeţului Sibiu. Este vorba despre tronsonul dintre Porumbacu şi Avrig, cel cuprins între sensul giratoriu de la Veştem şi intrarea în municipiul Sibiu, porţiunea de drum naţional de la ieşirea din municipiul Sibiu spre Sebeş până la intrarea în localitatea Săcel şi cea dintre Aciliu şi intrarea în Apoldu. Pe drumul naţional 7 este un singur "punct negru", pe tronsonul de drum cuprins între ieşirea din Tălmaciu şi ieşirea din Boiţa, iar pe drumul naţional 14 sunt 3 astfel de puncte, unul pe tronsonul dintre Şura Mare şi Slimnic, cel de-al doilea cuprins între localitatea Brateiu şi limita cu judeţul Mureş iar cel de-al treilea, de la Axente Sever-Copşa Mică până la intrarea în Mediaş.



Medicamentele utilizate în tratarea afecţiunilor oncologice ar putea dispărea din farmaciile prahovene avertizeaza Telegraful. Mulţi dintre administratorii societăţilor farmaceutice se feresc să mai comande din depozite produsele din această categorie, extrem de scumpe, deoarece, potrivit legislaţiei intrată recent în vigoare, acestea vor fi decontate abia peste 210 zile. Termenul de şapte luni pentru recuperarea banilor se explică prin perioada stabilită de 180 de zile, la care se mai adaugă alte 30 pentru verificarea reţetelor.

Patronii sătmăreni impun noi condiţii la angajarea personalului titreaza Informatia Zilei. De la directorul unei companii de producţie şi vânzări produse de panificaţie şi patiserie reporterii cotidianului din satu Mare au aflat că pentru personalul din brutărie condiţiile sunt: forţă de muncă excelentă, flexibilitate, hărnicie şi corectitudine. Vârsta şi experienţa nu contează, doar dorinţa de a învăţa cât mai multe. Patronul unei firme cu profil de service auto spune că la interviul de angajare cel mai mare impact îl are personalitatea omului, nu alte detalii şi competenţe.

Alături de noile pârtii de schi, în stadiu de proiect, alte două intervenţii aşteptate în judeţ sunt modernizarea Băilor Someşeni şi a Salinei Turda citim in Ziua de Cluj. Finalizarea lucrărilor de modernizare la Salina Turda a fost amânată pentru decembrie. Iar în 2010, atât Băişoara, cât şi Mărişel ar urma să pună la dispoziţia amatorilor de schi din zonă noi pârtii în judeţ.

Statul român în parteneriat cu administraţia locală încearcă să construiască, cu banii Băncii Mondiale, un muzeu al mineritului la Aninoasa aflam din Servus Hunedoara. Ideea amenajării unui muzeu al mineritului în subteranul fostei mine Aninoasa este unică în Europa. Potrivit acestui proiect, vizitatorii care vor dori să vadă ce înseamnă cu adevărat o mină, vor veni la Aninoasa, vor lua salopete, o cască, o mască şi cizme în picioare, vor urca pe un suitor şi vor vizita un abataj. Pe întregul traseu, de circa 1600 de metri, ei vor avea ocazia să cunoască istoria mineritului din Valea Jiului de la 1870 încoace.

Judetul Prahova numara, in prezent, aproximativ 2.100 de persoane care au deficiente de vedere. Multe dintre acestea traiesc din indemnizatia de la stat, al carei cuantum abia le permite sa supravietuiasca. In ceea ce priveste integrarea profesionala a nevazatorilor numarul celor care lucreaza legal este foarte mic. Doar 35 de prahoveni nevazatori muncesc cu acte la o cooperatie mestesugareasca sau ca masori scrie Ziarul. In ciuda numarului mare de copii care sufera de acest handicap (aproximativ 70) in judet nu exista nicio scoala speciala pentru ei, acestia fiind nevoiti sa ia drumul catre alte localitati din tara, precum Buzau sau Bucuresti. Din pacate, acesta este unul dintre motivele pentru care unii parinti nici nu-si mai dau copiii la astfel de scoli, tinandu-i acasa sau ii retrag de la cursuri.

Taxele plătite anual de studenţii gorjeni sunt de ordinul zecilor de milioane de lei- titreaza cotidianul Pandurul. Pe lângă taxele anuale ce depăşesc 20 de milioane de lei vechi, studenţii mai plătesc pentru tot felul de lucruri. Spre exemplu, eliberarea unei simple adeverinţe costă 25 de lei. Este vorba despre Universitatea „Constantin Brâncuşi“ unde studenţii plătesc circa 25 de taxe. Nici profesorii nu au scăpat de taxe, chiar dacă pentru aceştia sunt mai puţine, doar şase.

Cotidianul constantean Cuget Liber scrie ca studiile întreprinse de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” relevă faptul că zeci de specii de plante şi vieţuitoare au dispărut din Marea Neagră în ultimii 30 de ani. Acest lucru se reflectă şi în capturile anuale de peşte, care au scăzut de la 15.000 de tone în anii 1980, la 500 de tone în 2008. Cercetătorii institutului atenţionează că, pentru a reface condiţiile de mediu existente în Marea Neagră în urmă cu 50 de ani, toate activităţile de exploatare marină trebuie reorganizate.

La Suceava, gospodinele cumpără sare pentru murături de la farmacie. Evenimentul regional al Moldovei explica situatia: Sarea fara iod se foloseşte la murături. Gospodinele ştiu foarte bine că, dacă se pune sare cu iod în murături se înmoaie şi nu mai sînt bune. Iodul distruge bacteriile ce provoacă fermentarea şi implicit murarea. Sare neiodată se foloseşte şi în industria laptelui. Dacă s-ar pune sare cu iod s-ar distruge germenii şi nu s-ar mai obţine iaurturile. Dar, în consumul uman iod este necesar, cu excepţia celor cu afecţiuni ale tiroidei, unde nu este recomandat", a afirmat şeful DSP Suceava, adăugînd că gospodinele vor trebui să cumpere sare fără iod de la farmacii.