Revista presei locale 25 ianuarie

Evenimentul regional al Moldovei prezintă săteni cu mofturi de orăşeni. Mai precis: Cine trece prin oraşul Murgeni, fostă comună, vede prima oară asfaltul găurit, noroiul, casele mici şi în paragină, dar şi blocurile cu trei sau patru etaje, pe care le numeri pe degete. Orăşenii care trăiesc în apartamente spun că aduc apă cu găleata şi se încălzesc la sobe cu lemne. Conform Legii 582, în luna decembrie a anului 2003, Murgeniul a obţinut statutul de oraş. Dar, de atunci, locuitorii spun că nu au simţit că sunt orăşeni, pentru că viaţa lor nu s-a schimbat şi că Murgeniul este urbe doar cu numele.

Medicii de familie arădeni şi asistenţii medicali ai acestora sunt invitaţi să urmeze un curs pentru a învăţa cum să-şi ajute pacienţii să se lase de fumat. Institutul de penumoftiziologie “Marius Nasta” Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Pneuma organizează în perioada ianuarie - martie 2011 un curs de iniţiere în terapia tabagismului, intitulat „Chiar îi poţi ajuta să renunţe la fumat! Cursurile pentru medici vor avea loc în 30 de judeţe din România, iar cele pentru asistenţii medicali în 15 judete, precizează Observator arădean.

Un nou furnizor de componente pentru fabrica Ford din Craiova a anunţat că îşi construieşte fabrică în zonă, dar în judeţul Olt, la ieşirea din Balş, spre Slatina, aflăm din Gazeta de Sud. Statul român îi va acorda investitorului din Balş ajutoare de 17 milioane de euro pentru proiect şi vor fi angajate în total 400 de persoane.

Piaţa Mircea din Drobeta-Turnu-Severin este sufocată de bişniţari. Aşa se plâng de ani buni ţăranii din satele învecinate municipiului, dar şi severinenii care simt la buzunar faptul că preţurile în piaţa centrală sunt făcute de intermediari. Situaţia durează de ani de zile... Colegii de la Informaţia de Severin au demarat o anchetă. Ţăranii sunt nemulţumiţi şi spun că locurile cu cel mai bun vad din piaţă sunt ocupate de intermediari, care sunt abonaţi permanenţi. Astfel, agricultorii care vând sporadic prind doar locurile marginale sau pe cele unde cumpărătorii merg mai rar. Singurii care ar putea să-i mai tragă de mânecă pe aceşti intermediari sunt poliţiştii, dar şi aceştia o fac doar atunci când sunt sesizaţi într-un caz con­cret. De exemplu, un biş­niţar declarase că are hectare întregi cu ceapă verde la Vână­tori, însă poliţiştii au descoperit la faţa locului o pârloagă. Despre „cultura de ceapă”, bărbatul a declarat că a fost mân­cată de un cal.

Ansamblul “Blocul din poiană” este construit ca-n codru constată colegii de la Ziua de Cluj. Locatarii a două blocuri finalizate din proiectul rezidenţial denumit “Blocul din poiană”, din zona Câmpului, au rămas fără parcările subterane prezentate în machete. După ce constructorul a primit în iunie certificatul de atestare a construcţiei de la primărie, garajele au devenit apartamente care acum se vând la preţuri avantajoase. Acelaşi constructor a început imediat după 1 ianuarie săpăturile pentru alte două blocuri ce “muşcă” din pădurea Făget.

Alunecările de teren din ultimii ani produse la Roşia de Amaradia au afectat structura de rezistenţă a bisericii. Zidurile au crăpat, iar bucăţi din tencuială au început să cadă de pe plafon. Edilul localităţii, citat de cotidianul gorjean Pandurul, spune că de fiecare dată când intră în biserică localnicii sunt avertizaţi că există pericolul ca bucăţi din tencuială să le cadă în cap.

Primarii din localităţile unde se construieşte şoseaua de centura a Sucevei şi firma care execută lucrările au o veste proasta pentru proprietarii de terenuri situate de-a lungul acestei rute ocolitoare: lor li se atrage atenţia că nu este posibil ca sa aibă acces direct la şoseaua de centura şi ca degeaba au crezut ca dau lovitura cumpărându-şi terenuri în zona respectivă. Obiectiv Suceava mai scrie că din cauza regimului de viteza pe şoseaua de centură nu este posibil să fie construite podeţe de către cei ale căror case sunt deja situate sau vor fi construite aproape de ruta ocolitoare.