Revista presei locale, 23 martie

Colectarea dărilor în judeţul Brasov se face la un nivel scăzut- informează Transilvania Expres. Sunt localităţi unde nu au fost încasate la bugetul local nici 50% din sumele estimate, într-o situaţie gravă aflându-se comuna Ormeniş, unde cota este de 32%. Situaţia se află, însă, şi în atenţia conducerii Consiliului Judeţean Braşov, care este îngrijorată de faptul că neîncasarea unor impozite va determina repartizarea unor sume foarte mici la bugetele locale de către Finanţe, care redirecţionează 80% din ceea ce se colectează.


Circa 15.000 de copii vasluieni cu vârste între trei şi şase ani nu vor avea loc la grădiniţe în perspectiva viitorului an şcolar. Inspectorii se declară învinşi de situaţie, scrie Obiectiv de Vaslui. Aproape jumătate dintre copiii vasluieni cu vârste cuprinse între trei şi şase ani nu vor avea loc la grădiniţe în perspectiva noului an şcolar. Situaţia întocmită de Inspectoratul Şcolar Judeţean nu poate explica de ce, pe lângă locurile puţine din grădiniţe, numărul copiilor eligibili pentru şcolarizare poate fi îndeplinit doar în proporţie de 50%.


Curăţenia de primavara a mistuit 100 de hectare- avertizează Telegraful de Prahova. Nici n-a dat bine căldura că judeţul Prahova a fost împânzit de foc şi fum. De vineri seara şi până ieri, pompierii au fost nevoiţi să intervină pentru stingerea a zeci de incendii. Cele mai multe dintre ele au rezultat în urma lucrărilor de igienizare a grădinilor, curţilor şi terenurilor virane, pentru distrugerea resturilor furajere, menajere şi a vegetaţiei uscate. Suprafaţa mistuită de flăcări este de două ori mai mare decât cea pe care se întinde municipiul Ploieşti.


16 elevi şi absolvenţi de la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” şi de la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” s-au calificat în finala Festivalului Internaţional de Film de la San Remo (Italia), care va avea loc între 21 şi 25 aprilie aflăm din Ziua de Cluj. Elevii vor prezenta la San Remo thrillerul de 14 minute “Coffe with love”. “Titlul filmului este ironic. Este un film cu elemente de artă. Am încercat să protestăm faţă de comediile uşoare”, a declarat profesorul Adrian Mureşan, coordonatorul trupei de teatru “Audienţă generală”, constituită din elevii celor două licee.


"Sibiul, una dintre bijuteriile ţării"- notează publicaţia El Nuevo Herald într-un reportaj turistic, preluat şi de Tribuna. "Centrul vechi al oraşului transilvănean Sibiu, din centrul României, este una dintre bijuteriile ţării şi un model pentru nivelul de trai şi buna administrare turistică. Pe străzile pietruite - curate şi fără trafic, aşa cum se petrece în puţine oraşe româneşti - trec în fiecare an mii de turişti, care găsesc în acest burg vechi al fostului imperiu austro-ungar acelaşi aer central european ca în Praga, Viena ori Trieste. Spanioli, francezi, germani, italieni - toţi cutreieră străzile, printre casele perfect vopsite, unde îşi beau cafelele, la picioarele turnurilor oraşului", notează autorul reportajului, Marcel Gascon.


Pălinca stă sub formă de borhot până se clarifică accizele- titrează Informaţia Zilei Satu Mare. Legislaţia existentă nu asigură nici în prezent cadrul optim şi sigur de producere şi comercializare a acestui produs la preţ avantajos în variantele sale din prune, mere, piersici, cireşe, caise, gutui, struguri şi vin. Pălincarii se confruntă cu fel şi fel de probleme care îi pun în situaţii ciudate, dacă nu chiar imposibile. În mod oficial pălinca, indiferent din ce fructe a fost produsă, nu poate fi valorificată fără plata accizei.


Şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Târgu-Jiu, Daniel Brotea, a făcut în cotidianul gorjean Pandurul o serie de declaraţii îngrijorătoare în condiţiile în care furturile de elemente de la căile ferate nu încetează. Acesta a dezvăluit că a fost două cazuri foarte grave, unul în Turceni altul în Bâlteni. Primul, cel din Turceni, a fost unic în ţară, povesteşte poliţistul pentru că au furat reazămul căii ferate. Cel de la Bâlteni este cel mai recent şi hoţii au furat un obiect ce a dus la prăvălirea stâlpului pe calea ferată. Mai mult, Brotea spune că unele dintre obiectele furate nici nu mai pot fi înlocuite pentru că nu se mai fabrică.


Un liceean a pus bazele propriei ferme, aceasta devenind printre cele mai apreciate din Arad, citim în Observator. Alexandru Tăşedan, elev în clasa a XII-a D la Grupul Şcolar de Industrie Alimentară din Arad este managerul de succes al unei ferme din Curtici. Ajutat de cei şase angajaţi pe care îi are în subordine, Alexandru îngrijeşte 50 de capete de bovine şi se poate lăuda cu succese remarcabile: „Producţia de lapte pe cap de vacă din ferma pe care o conduc este de 31,8 litri, astfel încât lunar sunt livraţi 24.000 de litri de lapte unei fabrici şi abonaţilor. Avem patru vaci campioane naţionale ale rasei Bălţata Românească şi o tehnologie de creştere şi exploatare a bovinelor conformă cu standardele europene în vigoare”, spune Alex Tăşedan. Mai mult, în 2008 a iniţiat un buletin informativ, destinat exclusiv crescătorilor de vaci din România – „Express Dairy”. Distribuită în 2000 de exemplare, această publicaţie apare lunar, şi chiar dacă publicul ţintă este din ţara noastră, revista apare şi în Italia, Olanda şi Germania. Pentru că nu vrea să îşi neglijeze şcoala, mai ales că anul acesta susţine examenul de Bacalaureat, Alexandru a găsit metode moderne şi eficiente de a-şi administra afacerea: a instalat la fermă camere video. Zilnic, imaginile de la fermă ajung în computerul tânărului, acesta putând verifica din Arad ce se petrece în zonele importante ale unităţii sale.



Servus Hunedoara scrie despre reabilitarea fără sfârşit a Drumului Naţional 66. Lucrările la DN 66 au început în anul 2003, după ce această şosea nu au mai suportat reabilitări din anul 1966. Pentru ca lucrările să se desfăşoare mai repede, DN 66 a fost împărţit în trei tronsoane: Petroşani - Baru, Baru - Haţeg şi Haţeg – Simeria, in total 8o de km. După ce termenul de finalizare a lucrărilor a fost depăşit cu aproape patru ani, se pare că nici 31 martie 2010, dată până la care a fost prelungit acesta, nu va marca terminarea investiţiei.