Revista presei locale, 23 aprilie

Telegraful scrie că alunecările de teren din perioada martie-aprilie au afectat mai multe tronsoane de drumuri judeţene. În primă fază, Consiliul Judeţean Prahova a dispus începerea lucrărilor de refacere, numai pentru zonele unde ar fi putut exista pericolul de întrerupere a circulaţiei.

Sărăcia a atins cote alarmante în lumea satului vasluian. Tot mai mulţi primari se plâng că nu vor reuşi să reziste mai mult de câteva luni. La sfârşitul lui iunie, dacă nu vor exista nici un fel de rectificări bugetare, vor fi nevoiţi să pună lacăt pe uşile instituţiilor publice. Mai mult, în mod cert se vor aduna datorii la o serie de utilităţi, iar achiziţiile se vor face... pe caiet afirmă Evenimentul regional al Moldovei.

Numărul şomerilor prahoveni creşte de la o zi la alta şi tot mai mulţi oameni se plâng că traiesc doar din banii de şomaj, însă, cu toate acestea, sunt persoane care, din propria vina, ajung în situaţia de a nu mai beneficia de acest ajutor oferit de stat. Ziarul Prahova scrie ca, în general, cei care pierd banii fie nu s-au prezentat la viza lunară, fie au refuzat locuri de muncă sau cursuri de recalificare oferite de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova.

Reporterii de la Tribuna au vizitat Centrul Şcolar pentru educaţie incluzivã nr. 2 Sibiu. Acolo au întâlnit copii care dansează fără să audă muzica, copii pentru care lumea sunetelor nu există. Căluşarul, dansul tradiţional grecesc sau dansul din muzicalul Cats nu mai au taine pentru aceşti copii. Nu aud muzica, dar îi redau perfect ritmul prin mişcare. Cum? Învaţă mişcările şi îşi urmăresc mereu cu coada ochiului profesoara care dansează alături de ei. Neştiută de nimeni, ea le indică următoarea mişcare, aşa că în timp ce dansează asemenea grecilor, din pumnul ei stâng se deschid trei degete. E semnul-convenţie pe care copiii îl cunosc, astfel că cele trei degete deschise ale mâinii stângi se traduc în trei paşi la stânga. E doar unul dintre semnele ascunse pe care ei le descifrează după ore şi ore de repetiţii.

Vremea a început să se încălzească, astfel că faleza a devenit, din nou, locul preferat de constănţeni pentru promenadă. A îmbătrânit însă, iar semnele sunt vizibile: gropile din pavaj se lăţesc, pilonii balustradei au ruginit şi, din loc în loc, graffiti-ul „împodobeşte” bordura falezei. Mai mult, acţiunea valurilor şi perioadele cu temperaturi extrem de scăzute au afectat structura falezei, ducând la apariţia unei crăpături care se întinde pe zeci de metri, în apropierea Cazinoului şi în dreptul malului de sprijin, în apropierea scărilor de acces pe faleză. La jumătatea lunii martie, Primăria Constanţa a împrejmuit zonele afectate şi a promis soluţii pentru refacerea lor. Ce se intampla acolo aflam de la colegii de la cotidianul Cuget Liber: O săptămână ne desparte de 1 mai, când are loc deschiderea oficială a sezonului estival 2010, iar crăpăturile sunt la locul lor. Doar banda folosită la împrejmuirea zonei fisurate s-a mai decolorat.

Expo Transilvania găzduieşte până duminică prima ediţie a târgurilor Transilvania Prima Garden şi Zoo Pet Fair. Evenimentul pune la dispoziţia vizitatorilor moduri inedite de relaxare şi management al stresului, cum ar fi, de exemplu, trainingurile de comunicare asistate de cai, destinate mediului de afaceri. Ziua îl prezintă pe clujeanul Gabriel Dan care deţine o herghelie de 25 de cai în comuna Aghireşu şi realizează traininguri de comunicare pentru angajaţii marilor companii, folosindu-se de frumoasele cabaline. El va susţine o demonstraţie insolită la târg cu ajutorul a trei cai arabi.

Gazeta de Sud a descoperit un israelian, şef de fermă la Târgu Cărbuneşti. A venit din Nazaret şi se ocupă de cea mai mare fermă de vaci din judeţul Gorj. Ferma are peste 250 de capete, inclusiv viţei. Ali Maran are 35 de ani şi este licenţiat în genetică şi reproducere animalieră, iar la ferma din Târgu Cărbuneşti este manager. El este cel care se ocupă de starea de sănătate, de înmulţirea şi de nutriţia celor 150 de vaci de lapte. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Gorj spun că este cel mai bun specialist străin din România, la portofoliul său fiind joburi în Australia şi SUA.