Revista presei locale, 2 decembrie

Un drapel al României de mari dimensiuni a fost montat ieri, de Ziua Naţională, la peste 2.500 de metri, pe Vârful Parângul Mare, de trei bărbaţi din municipiul Hunedoara aflam din cotidianul Servus. Pentru a instala drapelul, hunedorenii au urcat pe munte, pe jos, circa şase ore. Potrivit salvamontiştilor, este pentru prima oară când un grup de alpinişti amatori urcă pe Vârful Parângul Mare şi instalează acolo un drapel al României, de 1 Decembrie.

De Ziua României, Poiana Braşov nu a mai fost la fel de animată ca în alţi ani citim in Transilvania Expres. Cauza principală pare să fie, nu criza financiară, care i-a afectat pe toţi românii, ci lipsa zăpezii. Turiştii prezenţi au ales să sărbătorească într-un mod relaxant, prin plimbări în aer liber. Printre vizitatorii aflaţi ieri în Poiană am întâlnit şi o familie din Noua Zeelandă. Părinţii şi cei opt copii au plecat de mai bine de un an de acasă şi de atunci au vizitat numeroase ţări din Europa şi Asia. De departe, spun ei, peisajul oferit de Poiana Braşov şi-l vor aminti mult timp.

Vrâncenii se învaţă cu fondurile europene, chiar dacă ar fi loc şi de mai bine titreaza Ziarul. Fermierii vrânceni au contractat proiecte SAPARD în valoare de circa 57 milioane de euro; din fondurile post-aderare cea mai accesată măsură de către agricultori a fost „sprijinirea fermelor de subzistenţă”, unde s-au depus 490 de proiecte în valoare totală de 3,6 milioane de euro. Deja s-a plătit prima tranşă de 735.000 euro.

Internetul va fi disponibil şi elevilor din mediul rural- informează Gazeta de Olt. De proiectul „Internet în şcoala ta“ se vor bucura elevi din 60 de şcoli din judeţul Olt, situate în 54 de localităţi. Proiectul „Internet în şcoala ta“ presupune conectarea unităţilor de învăţământ preuniversitar din zona rurală la reţeaua de broadband, finanţarea fiind făcută prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“ 2007-2013.

De un deceniu, la Sibiu, iarna începe printr-un regal folcloric oferit de Festivalul Naţional de Folclor "Ioan Macrea" scrie Tribuna. Evenimentul a ajuns în acest la cea de-a XI-a ediţie şi oferă trei seri de spectacole de astăzi până vineri. Anul acesta este o ediţie care se anunţă a fi specială pentru că sibieni, interpreţi de muzică populară şi specialişti ai artei coregrafice tradiţionale îi vor aniversa pe "Junii Sibiului" la 65 de ani de existenţă.


Astazi miercuri, 2 decembrie 2009, este prima zi de distribuire a cadourilor pentru beneficiarii Proiectului “Săptămâna Sfântului Nicolae!”, derulat de Serviciul Public de Asistentă Socială Satu Mare în parteneriat cu mai multe institutii si asociatii. În zilele care urmează, peste 900 de sătmăreni nevoiasi se vor bucura de darurile oferite prin acest proiect scrie Informaţia Zilei Satu Mare.

La doi ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, Bucovina are peste 100 de produse alimentare tradiţionale atestate de Ministerul Agriculturii, însă nici unul recunoscut de Uniunea Europeană aflam din Evenimentul regional al Moldovei. Cine nu a auzit de Lebărul de Dorna, brînza sărată de Varniţa, brînză de Horodniceni, jambonul de Bucovina, caşcavalul de Vultureşti, caşul de oaie frămîntat de Varniţa, de cîrnaţii sau de tobă de Bucovina? De auzit, au auzit tot românii fiindcă nici unul dintre produsele tradiţionale bucovinene atestate de Ministerul Agriculturii nu este recunoscut de Uniunea Europeană. Altfel spus, deocamdată piaţa de desfacere europeană pare să fie interzisă producătorilor bucovineni. O posibilă explicaţie ar fi procedurile greoaie de autorizare.

Gazeta de Sud prezinta culmea fiscalităţii: bogătaşii Craiovei nu-şi plătesc impozitele. Oameni care câştigă milionul de lei cât ai zice „bani“ sunt cei mai mari datornici către bugetul de stat din rândul liber-profesioniştilor. Într-un top al ruşinii, întocmit de Finanţele doljene, persoanele care nu îşi plătesc la timp impozitele de zeci şi sute de mii de lei lucrează ca notari, avocaţi, medici (specialişti şi de familie) şi executori. Persoanele cu profesii liberale din Dolj au datorii de 8,75 milioane de lei, reprezentând impozit neplătit la timp (16% din venit), contribuţii la pensii şi la sănătate neachitate de luni de zile.

La scurt timp după tăierea panglicii, porţiunea de 42 de kilometri de autostradă a fost testată de zeci de şoferi clujeni, împreună cu prietenii sau familia intr-un asa numit „turism” de autostrada. Alături de alţi şoferi, o echipă de la Ziua de Cluj a testat autostrada în condiţii de trafic normal. Pe lângă plusuri precum asfaltul de calitate şi peisajul deluros, un minus îl constituie cei doi câini comunitari de pe marginea autostrăzii, observaţi de reporterii Ziua de Cluj.

Telegraful de Prahova titreaza : Centura de Vest ramane in lucru desi se anuntase finalizarea pentru 1 decembrie. Întârzierea lucrărilor nu este singura care ridică probleme. Noile sensuri giratorii de pe Centura de Vest nu sunt construite conform proiectului iniţial, ci mult mai înalte, reducând, în trafic, vizibilitatea şoferilor. În ciuda promisiunilor din partea oficialilor, nici aceste deficienţe nu au fost remediate, conducătorii auto jucând mai degrabă „baba oarba” în loc să respecte regulile de prioritate. Autorităţile locale spun că vor refuza să recepţioneze lucrarea înainte de soluţionarea problemei.

Cotidianul constantean Cuget Liber scrie despre un succes mondial pentru Colegiul Naţional „Regina Maria” cu un proiect pentru salvarea mediului. Alături de şcoli din alte ţări, Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” a fost implicat într-un proiect internaţional pentru salvarea mediului, care a debutat în primăvară şi s-a finalizat în această toamnă cu un mare succes: obţinerea locului al doilea. Elevii Izet Ersun şi Flavius Bei au construit un vehicul ecologic din două biciclete uzate, în ideea de a-i încuraja şi pe colegii lor să folosească un mijloc de transport care să nu dăuneze mediului.