Revista presei locale 18 octombrie

Majoritatea primăriilor urbane hunedorene au deschis sezonul de primit cereri pentru acordarea ajutoarelor destinate încălzirii locuinţelor pe perioada iernii 2010 – 2011, aflăm din Servus. Până la sfârşitul acestei luni, hunedorenii care se încadrează în plafoanele de venituri prevăzute de legislaţia în vigoare sunt aşteptaţi la asociaţiile de proprietari pentru ridicarea cererilor tip necesare pentru a putea beneficia de aceste ajutoare. Însă, dacă valoarea subvenţiilor acordate de stat pentru plata unei părţi din factura de termoficare, gaz, cărbune, lemne sau combustibili petrolieri, dar şi plafoanele de venituri au rămas la fel ca în anii trecuţi, a crescut, în schimb, numărul hârtiilor pe care hunedorenii trebuie să le depună pentru a putea beneficia de acest ajutor financiar.

Criza pune sechestru pe vinuri şi terenuri- titrează Ziarul de Vrancea. Aproximativ 5.500 de societăţi din Vrancea au restanţe la bugetul de stat de 44 milioane lei, adică peste 1 milion de euro. Primii 10 mari datornici cumulau datorii la buget mai mult de 50% din întreaga sumă restantă. Pe lista neagra se numară SC Enet SA şi Veritas Panciu, pe bunuri precum terenuri şi vinuri scoase „la mezat” de Direcţia de Finanţe pentru recuperarea creanţelor. La rândul lor, notarii şi avocaţii au fost scoşi debitori la Sănătate. Numărul total al datornicilor care obţin venituri din profesii liberale este de peste 2.000 persoane.

Încep lucrările pe drumurile Orlat – Răşinari şi Sadu – Sădurel- anunţă Tribuna Sibiu. Lucrările pe drumurile judeţene Sibiu – Agnita şi Jina – Şugag sunt într–un stadiu avansat. Consiliul Judeţean Sibiu are proiecte finanţate din fonduri europene în valoare de aproximativ 225 milioane lei. Aceşti bani sunt obţinuţi prin opt proiecte, din care pentru două nu sunt semnate contractele, dar sunt în faza precontractuală.

Reporterii de la cotidianul gorjean Pandurul au gasit un drum înalt cât gardul de la casă. Asta se poate observa în satul Sârbeşti al comunei Alimpeşti. Atunci când a fost reabilitat, drumul s-a înălţat atât de mult încât ajunge la nivelul gardurilor. Asta nu ar fi o problemă prea mare dacă oamenii nu ar avea de suferit din cauza proiectării proaste a drumului. Pe lângă faptul că nu-şi mai pot băga maşinile în curte, de fiecare dată când plouă gospodăriile le sunt inundate, pentru că drumului nu i s-a dat înclinarea care trebuia. Au fost şi oameni care şi-au făcut garduri noi mai înalte, pentru că cele vechi sunt sub nivelul drumului.

În paginile Gazetei de Sud zaibărul este la loc de cinste. Pentru olteni şi, mai ales, pentru doljenii din zona Băileştiului, zaibărul este o mândrie. Un vin uneori roşu, dar de cele mai multe ori negru, pe care nu poţi să-l scoţi de pe hainele pătate decât cu... foarfeca, o licoare care nu se îndoaie niciodată cu apă şi se soarbe musai dintr-o oală de lut, având neapărat alături prazul şi strachina cu murături. Chirea Lazăr, de 74 de ani, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de zaibăr din Băileşti a fost la Festivalul Zaibărului,. Bătrânul spune că e o adevărată artă să faci un zaibăr bun. „Ca să-i dau parfum, eu pun în vin şi floarea de la viţă. În rest, nu pun nimic altceva, decât, poate, un pic de zahăr, dacă e nevoie. Încerc vinul înainte cu un ou: dacă oul stă deasupra, are destul zahăr, dacă nu, îi mai pun eu“, povesteşte nea Lazăr.


Din Ziarul Prahova aflăm că în sfârşit, după ani şi ani de aşteptare, fostul combinat Romfosfochim din Valea Călugărească - ,,Micul Cernobil’’, cum i s-a mai spus - va fi demolat şi îngropat pe veci. Deja prima dinamitare a unei hale a avut loc săptămâna trecută, iar o alta este programată pentru astăzi. Astfel că, de la anul, ruinele nu vor mai speria localnicii decât din fotografii, iar pe terenul respectiv se va ridica un parc industrial ecologic la cele mai înalte standarde.

Un teren folosit până acum doar pentru plimbarea câinilor se va transforma într-un parc nemaivăzut la Cluj, alcătuit aproape exclusiv din materiale ecologice, citim in Ziua. Nu vor lipsi decoraţiunile din lemn şi din piatră, jardinierele, băncile şi coşurile de gunoi. Toate vor fi realizate din lemn adus din Apuseni, din zona Măguri-Răcătău, sfoară din cânepă şi piatră. Un obiectiv mai spectaculos al parcului va fi un mini-amfiteatru în care sunt aşteptaţi mai ales cei care ştiu să cânte la chitară, precum şi cei care apreciază acest gen de muzică.