Revista presei locale, 15 iunie

Experţii în resurse umane le recomandă studenţilor să se gândească bine înainte de a pleca în vacanţă. Un stagiu de practică ar putea fi mai util. Din Ziua de Cluj aflăm că tot mai mulţi studenţi de la facultăţile clujene se înscriu la ofertele de practică ale societăţilor de pe piaţa locală. Cu toate că rar se întâmplă ca acestea să îi şi plătească, studenţii ajung să se lupte câte 40 pe loc la companiile cu notorietate. O problemă a absolvenţilor în momentul intrării pe piaţa muncii este lipsa de experienţă, dar stagiile de practică sau internship îi ajută să depăşească acest impediment.

Cele peste 38 de grade la umbră şi-au pus amprenta ieri şi asupra bolnavilor internaţi în Spitalul de Urgenţă Craiova, citim în Gazeta de Sud. Căldura insuportabilă i-a determinat pe mulţi dintre ei să recurgă la vechile trucuri: acoperirea geamurilor cu cearşafuri şi ziare, compresele cu apă rece şi folosirea ventilatoarelor.

Reporterii de la Telegraful de Prahova descriu traficul de ieri de la Bariera Bucureşti. Deşi anunţată pe toate canalele media naţionale şi locale, închiderea circulaţiei pe podul de la Tătărani a creat probleme şoferilor încă de la primele ore ale dimineţii de ieri. Ore în şir, poliţiştii prezenţi în sensul giratoriu din Bariera Bucureşti s-au chinuit să dirijeze şoferii către rute ocolitoare, însă aglomeraţia nu a putut fi evitată.


Moardăşul, un sat mic ce aparţine de comuna Mihăileni, ascuns între dealuri împădurite, într-un peisaj minunat, la un km de DJ 114 A ce leagă Şeica Mare de Valea Hârtibaciului, este una din acele aşezări în care timpul merge înapoi. Dacă în sec. XV aici erau 40 de gospodării, în sec XXI nu sunt mai multe, adică familii active cu oameni gospodari. Tribuna Sibiu prezintă soarta bisericii din sat. Construită în stil gotic în sec XIV, pronia cerească a vrut ca soarta ei să nu fie asemenea altor construcţii rămase de la saşii care au plecat în Germania. Chiar dacă au plecat cu toţii, saşii din Moardăş nu şi-au uitat locurile natale şi nici faptul că au fost o comunitate foarte unită. La începutul lunii iunie, 30 de tineri voluntari, zidari, dulgheri şi profesori au sosit din Germania la Moardăş şi au început lucrările de reparare a bisericii. Fiecare loc în care s-a intervenit a fost studiat atent şi reparaţiile se fac folosindu-se aceleaşi materiale ca în sec XIV. Studiază tehnica de lucru a constructorilor de acum 700 de ani, înţeleg şi refac cu migală totul aşa cum a fost la început. Cimentul lipseşte cu desăvârşire.

Locuitorii din Vorona se declară deranjaţi de lucrările de pe drumul judeţean care ar fi trebuit reabilitat din 2008, scrie Monitorul de Botoşani. Principala nemulţumire e reprezentată de norii de praf lăsaţi de maşinile care nu respectă restricţiile de viteză. „Constructorii au decopertat drumul de 12 luni şi au amestecat mâl din albia Sucevei cu pietriş. Traficul ne face viaţa un calvar, peste tot e numai praf”, a menţionat Mihai Cătană, din Vorona Mare, adăugând că situaţia a fost prezentată la mai multe instituţii


Informaţia Zilei Satu Mare scrie că în satele Homorodul de Mijloc şi Homorodul de Sus , anunţurile importante ale autorităţilor sunt şi acum aduse la cunoştinţă oamenilor prin “dobasul” satului, adica prin toboşarul Andreica Alexandru. Satele Necopoi, Solduba, Chilia au şi ele toboşarii lor, pentru că veştile acolo în zona Codrului ajung şi azi cel mai eficient prin mijlocirea acestor oameni. Faptul în sine este mai mult decât interesant în secolul internetului, dar să nu uitam că zona Codrului este una deosebită, unde tradiţia locului s-a păstrat nealterată de secole, poate şi din cauza condiţiilor mai modeste în care traiesc aceşti oameni.