Revista presei locale, 15 aprilie

Drumul European 79 arată exact ca după bombardament, în condiţiile în care trebuia finalizat acum un an. Şoferii au ajuns să parcurgă cei aproximativ 15 kilometri care leagă Târgu Jiu de Sadu cu nervii la pământ, supăraţi că plătesc taxe peste taxe, fără ca cineva să-şi dea interesul pentru starea drumurilor. Totodată aceştia susţin că timpul de parcurgere a drumului s-a dublat, la fel şi consumul de combustibil. Firma contractată să modernizeze tronsonul Rovinari-Bumbeşti Jiu s-a apucat să plombeze craterele din asfalt, care fac drumul aproape impracticabil, însă muncitorilor le-a pierit pofta de lucru încă după prima zi de muncă, scriu colegii de la cotidianul gorjean Pandurul.

O prevedere din normele contractului-cadru pe 2010 ar putea falimenta Secţia de Radioterapie a Spitalului de Urgenţă Craiova, unde sunt trataţi prin iradiere bolnavii de cancer.
Începând de pe 1 mai, tarifele decontate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru şedinţele de radioterapie vor fi de şase ori mai mici decât până acum. „Practic, pentru o şedinţă de radioterapie, CAS va plăti 8,5 lei, în loc de 48,5 lei, cât este acum. Cu aceşti bani nu vom reuşi nici măcar să acoperim valoarea contractului de service pentru aparatura cu care se fac şedinţele de radioterapie“, declara conf.dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului de Urgenţă Craiova pentru Gazeta de Sud.

Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale şi-a deschis, ieri, porţile pentru elevii din ultimul an de liceu. Evenimentul a atras un număr record de vizitatori, câteva sute de tineri trecând pragul instituţiei în doar două ore. Elevii au recunoscut că în zilele noastre armata pare să fi rămas singura instituţie care asigură un loc de muncă bine plătit şi respectabil. Din cotidianul Cuget Liber mai aflăm că anul acesta, în premieră, elevii care vor să urmeze cursurile Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” nu vor mai trebui să se înscrie la Centrul Militar Zonal şi să desfăşoare testele şi examenele de admitere la Breaza. Toată procedura se va desfăşura la Constanţa, la sediul instituţiei.

Podul care asigura traversarea peste Siret a fostei conducte de alimentare cu apă a Brăilei ajunsese în pericol de prăbuşire din cauza hoţilor de fier vechi. Ca să elimine riscul, autorităţile au luat decizia de a-l dezafecta cu totul. Sute de oameni din satele învecinate se plâng că dispariţia podului îi va forţa să ocolească zeci de kilometri, pentru a ajunge la Galaţi. Obiectiv Vocea Brăilei notează că pe de altă parte, ţăranii brăileni se bucură că vor scăpa de hoţii care le furau vitele şi treceau podul cu ele noaptea.


Administraţia municipiului a conceput un nou regulament privind prevenirea apariţiei şi proliferării animalelor fără stăpân pe domeniul public. Acesta este disponibil pentru consultare pe site-ul Primăriei Arad. Noi am preluat din Observatorul: Conform proiectului de hotărâre, va lua fiinţă Serviciul Public de Gestionare a Animalelor fără Stăpân, acolo unde fiecare deţinător de animale de companie va fi nevoit să se deplaseze pentru luarea în evidenţă a câinelui, pisicii, papagalului etc. Pe fiecare animal va fi implantat un cip cu un cod unic de identificare la nivelul municipiului Arad. Sigur, pentru înregistrarea animalelor va fi percepută o taxă de 4,2 lei, posesorii de câini fiind şi mai ghinionişti: vor trebui să achite anual o taxă de 12 lei pentru fiecare animal. Oficiali din primarie au declarat ca că taxa de 12 lei pentru fiecare câine va fi folosită pentru întreţinerea câinilor fără stăpân.

Cotidianul Servus Hunedoara prezintă un rai turistic- Aşezarea Râu de Mori. Plină de istorie şi de vestigii, comuna este mai ales poartă de intrare în inima Parcului Naţional Retezat. Pe lângă poziţionarea excelentă în mijlocul naturii, comuna este celebră inclusiv pe plan internaţional pentru cetatea şi mănăstirea Colţ, vestigii istorice descrise magistral de Jules Verne în romanul său „Castelul din Carpaţi”. Râu de Mori este o străveche aşezare de cneji români, locul de origine al familiei Cândea. Apele care izvorăsc în munţi au căderi de aproape 2.000 de metri, ceea ce le conferă un aspect tumultuos, producător chiar de chei sau cascade.

Daca ne referim la itinerarii de vacanţă să nu uitam nici turismul pentru… benzina. Scumpirea succesivă a combustibilului de la începutul anului îşi arată efectul. Sute de botoşăneni trec zilnic în Republica Moldova pentru a-şi face „plinul” la maşini. Fenomenul se vede cel mai bine în punctul de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut unde peste 200 de botoşăneni trec frontiera spre Lipcani, scrie Monitorul de Botoşani. Ce-i împinge peste graniţă nu sunt numai preţurile carburanţilor, ci şi situaţia din comună. Pentru că aici nu există nicio benzinărie, iar cele mai apropiate staţii de carburanţi sunt la Săveni sau Darabani, toţi localnicii din Rădăuţi Prut preferă să treacă graniţa în Republica Moldova. Astfel, dacă în ţară benzina a ajuns să coste aproape 4,5 lei, „dincolo” cea mai scumpă este 13,90 lei moldoveneşti, adică undeva la 3,5 lei pe litru.


Reporterii de la Ziua de Cluj au vizitat în premieră Băile modernizate de la Cojocna, care urmează să fie deschise publicului larg în luna mai. Doritorii vor avea la dispoziţie, pe 4,8 hectare, lacuri sărate, plaje de nisip şi câte două terenuri de fotbal şi tenis. Turiştii din alte zone îşi pot amplasa corturi. Hotelurile complexului sunt însă învechite, unul va fi demolat, iar celălalt nu a fost încă modernizat. Lacurile saline rămân în continuare punctul principal de atracţie. Unul dintre ele are drept mal o culme abruptă de deal, care dă peisajului un aspect sălbatic foarte plăcut privirii. La ieşirea din ambele lacuri au fost amenajate podele de lemn, iar în jurul lor, plaje de nisip, care aduc aminte de litoral.