Revista presei locale, 14 aprilie

Gazeta de Sud dă veşti rele pentru bolnavi. De la 1 mai, analizele medicale, radiografiile, investigaţiile de rezonanţă magnetică (RMN), tomografiile şi ecografiile se vor putea face gratis sau compensat doar în policlinici particulare. Policlinicile spitalelor de stat au fost scoase de pe lista furnizorilor de astfel de servicii medicale chiar de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu concursul Ministerului Sănătăţii, prin introducerea în contractul-cadru pe 2010 a unor condiţii pe care spitalele nu le îndeplinesc, neputând astfel să încheie contract cu casele de asigurări de sănătate. Aceste condiţii au fost publicate zilele trecute şi pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj.

Unul dintre puţinele centre din România destinate îngrijirii bolnavilor de Alzheimer va fi dat în exploatare, în cel mai scurt timp, în judeţul Mehedinţi. Înfiinţat într-o zonă pitorească de munte, pe teritoriul comunei Cireşu, locaţia are o capacitate de 40 de locuri, iar cei care se vor afla aici sunt bolnavi care au nevoie de îngrijire medicală deosebită. În prezent, la nivelul judeţului Mehedinţi există aproximativ 1200 de bolnavi de boala uitării, înregistraţi în arhivele Comisiei de încadrare în grad de handicap. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, numărul bolnavilor de Alzheimer este în continuă creştere la nivelul judeţului, aflăm din Informaţia de Severin.

Cotidianul constănţean Cuget Liber informează că la sfârşitul lunii aprilie 2010, precum şi în cursul lui mai, Centrul de Dezvoltare „Smart”, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de jos” Galaţi şi Centrul de Consultanţă şi Management al Proiectelor „Europroject”, va organiza cursuri gratuite pentru dezvoltarea iniţiativei antreprenoriale, a spiritului inovator şi a managementului performant. Cursurile se adresează persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani din regiunea de sud-est a României.

E oficial: vara asta nu ne mai scăldăm în lacurile naturale de la Ocna- anunţă Tribuna Sibiu. Lucrările începute anul trecut în zona lacurilor vor continua până în toamnă, ceea ce nu va permite în acest sezon accesul la lacuri. Amatorii de baie au la dispoziţie în schimb Ştrandul de la Ocna şi piscina de la Staţiune. Întregul oraş Ocna Sibiului e un şantier, două proiecte mari fiind în prezent în derulare: amenajarea zonei lacurilor, refacerea infrastructurii pe 13 străzi şi refacerea parcului balnear şi a salinelor exterioare.


Cămărzana este una din comunele judeţului din care aproape jumătate din locuitori sunt plecaţi la muncă în străinătate, citim în Informaţia Zilei Satu Mare. Acasă au rămas vârstnicii, dar şi copiii de vârstă şcolară. Multe familii renunţă la zootehnie. Prin retragerea subvenţiei la lapte, dar şi pentru carne, cetăţenii consideră că nu mai merită să aibă animale în curte, chiar dacă pe raza comunei sunt suprafeţe însemnate de păşuni şi fâneţe naturale. Creşte în schimb numărul autoturismelor, dar şi cel al scuterelor. Spre deosebire de alte localităţi ale judeţului, la Cămărzana aproape în fiecare curte sunt două maşini, dar şi câte un scuter.

Prânzul în oraş este la modă în Cluj. Tot mai multe restaurante din centrul municipiului apelează la meniuri tip pensiune, la preţuri adaptate crizei financiare, care le fidelizează clienţii şi le asigură venituri zilnice constante. Fie că au specific ardelenesc, unguresc sau italian, aceste localuri sunt pline ochi la ora prânzului, iar cei mai mulţi proprietari declara pentru Ziua de Cluj că mai este încă loc mult pe piaţă pentru astfel de afaceri.

Cadrele didactice de la Palatul Copiilor sunt nevoite să facă faţă unui număr de trei ori mai mare de cursanti. Un profesor ajunge să predea chiar şi la 300 de elevi scrie cotidianul gorjean Pandurul. De multe ori sălile Palatului Copiilor din Târgu Jiu se dovedesc a fi neîncăpătoare pentru mulţimea de elevi, în unele cazuri cursurile ţinându-se chiar şi pe coridoare. Deoarece cercurile organizate de către Palatul Copiilor sunt gratuite, profesorii sunt “obligaţi" să facă faţă numărului mare de elevi pe care trebuie să îi îndrume în activităţile pe care s-au decis să le practice. În momentul de faţă sunt aproximativ 4000 de elevi cu vârstă cuprinsă între trei şi respectiv 18 ani ce frecventează unul sau mai multe dintre aceste cercuri. Deşi cei 24 de profesori nu beneficiază de venituri suplimentare, aceştia continua să-şi facă datoria. Până în prezent nu a fost refuzat nici un copil, cererea continuând să fie foarte mare, cele mai frecventate cercuri fiind cele de limba engleză, gimnastică aerobică şi dans.