Revista presei locale, 12 februarie

Un proiect internaţional umanitar face ca micuţii cu probleme cardiace din ţările în curs de dezvoltare, indiferent de naţionalitate, religie, culoare sau situaţie financiară, să fie trataţi şi vindecaţi. Save a Child’s Heart (SACH) îşi are „cartierul general“ în Israel. De când există, din 1995, au fost trataţi peste 2.200 de copii, din 36 de ţări, inclusiv din România. Gazeta de Sud scrie că o echipă medicală locală evaluează cazurile aflate pe lista de aşteptare, stabilind cauzele şi hotărând priorităţile în funcţie de fondurile disponibile. În baza invitaţiilor la Centrul Medical Wolfson, SACH se angajează să acopere toate costurile tratamentului medical. Totul este asigurat de program, mai puţin transportul. Programul SACH tratează persoane cu vârsta între zero şi 18 ani. În România se nasc aproximativ 1.500 de copii cu malformaţii congenitale. Pentru majoritatea dintre ei, soluţia este intervenţia chirurgicală, de multe ori urgentă.

Canalizările înfundate le-au dat bătăi de cap constănţenilor citim în Cuget Liber. Pe majoritatea arterelor principale traficul rutier s-a desfăşurat fără dificultăţi, dar intersecţiile se transformau în fântâni arteziene la trecerea fiecărei maşini. Străzile lăturalnice s-au transformat într-un amestec de băltoace, gheţuş şi zăpadă.


Tribuna Sibiu scrie că mai mulţi copii care au fost mutaţi de la Centrul de Plasament "Gulliver" la internatul Colegiului Tehnic "Independenţa" spun că le este imposibil să stea acolo, deoarece condiţiile sunt extrem de proaste. Copiii spun că au fost repartizaţi într–o cameră cu paturi de fier ruginite pe care au găsit doar saltele, că dulapurile înseamnă scânduri înfipte în perete şi că baia este mizerabilă, plină de igrasie şi miroase îngrozitor. Ei se mai plâng de faptul că au apă caldă doar din 2 în 2 zile, câte două ore, şi că nu au spaţiu amenajat unde să–şi poată face temele. Trei dintre copii sunt candidaţi la premiul I iar unul este olimpic la religie. Reprezentanţii Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului au promis ieri că tinerii nu vor fi mutaţi până când problemele administrative de la Independenţa nu vor fi remediate.

Casele nelocuite ale sinistraţilor din Seciurile s-au deteriorat avertizeaza cotidianul gorjean Pandurul. În satul de strămutaţi de la Albeni au fost construite cu bani de la guvern, aproximativ 270 de case. De atunci au trecut câţiva ani buni însă numai jumătate dintre cei care au rămas fără case în urma alunecărilor de teren de la Seciurile s-au mutat în noile imobile. Din cauza intemperiilor şi a trecerii anilor, casele au început să se deterioreze iar primarul din Albeni se teme că acestea se vor dărâma chiar sub privirile oamenilor şi ale autorităţilor. Edilul se gândeşte acum să dea casele nelocuite de sinistraţi ca şi locuinţe sociale celor care nu au un acoperiş deasupra capului.


Medicii clujeni stau cu bagajele făcute- titreaza Ziua. Peste 1.300 de doctori clujeni au aplicat pentru locuri de muncă în spitalele şi clinicile din Franţa, Belgia sau Germania. Potrivit site-urilor de recrutare în domeniul forţei de muncă, profilul medicului clujean care pleacă să muncească în străinătate este acela al unei persoane în vârstă de 30 de ani, care vrea să aibă condiţii de lucru mai bune şi salariu mai stabil.

Cei 12.000 de metri pătraţi care constituie în prezent suprafaţa stadionului fostei echipe de fotbal Inter Petrila reprezintă spaţiul în care va lua fiinţă, anul acesta, un nou parc de recreere pentru tineri şi vârstnici din localitate informeaza Servus Hunedoara. Autorităţile locale din Petrila au primit „undă verde” în vederea finanţării unui proiect derulat de Ministerul Mediului, proiect în valoare de 20 de miliarde de lei vechi.

Consiliul Judeţean Suceava, prin compartimentul Infoturism, va edita „Ghidul pelerinului” anunţă Obiectiv. Este vorba de o broşură care va cuprinde date şi hărţi despre obiectivele din judeţul Suceava. Ca element de noutate, ghidul va conţine şi o hartă a meşteşugarilor din judeţ.

Patronii magazinelor alimentare par să fi găsit o modalitate pentru a scăpa de faliment care, în plus, este şi pe placul clienţilor: vând pe datorie, constată reporterii de la Ziarul de Prahova. Ploieştenii care abia fac faţă cheltuielilor apelează, din ce în ce mai des, la cumpărăturile cu plata la salariu, la pensie sau când o veni ajutorul de somaj. Oamenii merg la magazinele de cartier, cumpără şi în loc de plată sunt trecuţi pe caiet, urmând să achite atunci când vor avea bani. "Am recurs încă de anul trecut la aceasta metodă pentru că avem şi noi cheltuieli cu magazinul: dările către stat, trebuie să-l aprovizionam permanent, însă nu dam pe datorie decât persoanelor de încredere din cartier, pe care le cunoaştem de foarte mult timp. Asta pentru că ni s-au mai întâmplat situaţii în care să le dăm pe datorie câtorva persoane care veneau des la noi la magazin pentru a-şi face cumpărăturile, am crezut că sunt oameni de încredere, însă apoi nu au mai trecut pe aici." declara un comerciant

Cândva o sursă de venit însemnată dar şi o mândrie pentru Direcţia Silvică (DS) Vrancea, ferma de fazani şi potârnichi de la Raduleşti este pusă acum sa lucreze la turaţie minimă. Până în urmă cu câţiva ani, exportul acestor păsări aducea profit însemnat instituţiei vrâncene, carnea lor fiind căutată în restaurantele occidentale dar şi în bucătăriile din Orient. Ziarul de Vrancea scrie că neprofitabilitatea fermei ar putea dispărea odată cu transformarea acesteia în crescatorie de iepuri sălbatici.

Localitatea arădeană Fântânele se poate lăuda cu un atelier unde se fabrică lumânări decorative pentru constructorul de autoturisme Lamborghini şi compania italiană de îmbrăcăminte şi accesorii Benetton. Observatorul aradean prezinta Cereria Ronca din Fântânele. Unitatea este proprietatea unui om de afaceri italian care a cumpărat în anul 2.000 o cererie veche din Italia şi a transferat producţia în atelierul din localitatea arădeană. Printre modelele care se produc la Fântânele se numără lumânarea semilună, care a fost comandată de un producător de ţuică, lumânările în formă de floare, care în momentul în care se aprind încep să se deschidă, lumânările cu sticlă de Murano. Pentru restaurantele italiene se mai produc lumânări în formă de bambus, de platou de pizza, de vas cu flori sau de ibric. La atelierul din comuna arădeană s-au fabricat şi lumânări-torţă, pentru Guvernul Italiei, rezistente la intemperii. O lumânăre decorativă fabricată în atelierul din Fântânele se vinde în Italia cu până la 150 de euro.