Revista presei locale, 11 noiembrie

Un japonez dirijează jocuri populare româneşti- titreaza Tribuna prefatand concertul de maine al Filarmonicii de Stat din Sibiu. Jocurile populare româneşti par să–l fascineze la fel de mult ca muzica lui Beethoven, Mozart sau Enescu, aşa că le–a inclus în primul concert pe care îl va dirija la Sibiu după mulţi ani. Este vorba de dirijorul japonez Daisuke Soga, iar opţiunea sa pentru jocurile bihorene nu trebuie să mire mai ales că maestrul e familiarizat cu creaţiile româneşti din timpul studiilor universitare în România.


Legea pălincii este definitivă: într-o gospodărie se pot produce 500 litri de pălincă neaccizată- anunta Informatia Zilei Satu Mare. Saptamana trecuta Camera Deputaţilor a adoptat pentru a doua oară proiectul Legii ţuicii, potrivit căreia proprietarii de livezi persoane fizice au dreptul să producă pentru consum propriu fără plata accizei 250 de litri de alcool 100% volume, ceea ce înseamnă 500 de litri de pălincă la concentratia alcoolică de 50% volume. Pălincă de 50 de grade, potrivit limbajului uzual. Adoptarea pentru a doua oară a acestei legi îl obligă pe seful statului să o promulge. Promulgarea va avea loc în maximum două săptămâni. Productia de pălincă peste 500 de litri/familie se va acciza cu acciza standard de 375 de euro/100 de litri.

Membrii a patru familii din cartierul constănţean Palas au ajuns la Urgenţă după ce au mâncat ciuperci culese de pe câmp, din apropierea Triajului CFR. Printre intoxicaţi se află şi trei copii, dintre care o fetiţă de un an şi şapte luni scrie Cuget Liber. Cea care a cules ciupercile spune că nu a mai preparat ciuperci, aşa că nu ştia dacă erau comestibile sau toxice. Potrivit femeii, ciupercile culese erau cu picior înalt, maronii, cu pete şi lipicioase.

Moda micro-hidrocentralelor a prins la Cluj, anunta Ziua. O societate clujeană intenţionează să realizeze două asemenea unităţi energetice la Căpuşu Mare. Alte trei vor fi realizate în Răcătău, în parteneriat cu o companie din Austria.

Proiectul de construire a podului Calafat-Vidin, programat să fie finalizat în mai 2010, este în întârziere cu 12-14 luni din cauza managementului defectuos, a anunţat recent ministrul bulgar al transporturilor citat de Gazeta de Sud. De partea cealaltă, se pare că şi românii au probleme cu spaniolii care trebuie să se ocupe de infrastructura conexă podului. România şi Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului în martie 2000, însă iniţierea proiectului a întârziat din cauza fondurilor insuficiente. Dezvoltarea proiectului va costa circa 226 de milioane de euro. Podul va avea o lungime de doi kilometri şi va fi un element important pentru coridorul european care leagă oraşul german Dresda de Istanbul – Turcia.


Brădenii şi administraţia locală luptă pentru păstrarea simbolului oraşului- aflam din Servus Hunedoara. Peste 5.500 de persoane din municipiul Brad au semnat, până acum, o petiţie prin care solicită ca Muzeul Aurului din localitate să revină în administrarea autorităţilor locale. Clădirea ce găzduia colecţiile de aur nativ şi cristale a fost vândută, fără ştirea proprietarului, unei organizaţii neguvernamentale. In prezent, Muzeul Aurului „e pe rol” în trei acţiuni în instanţă.

Ziarul de Vrancea rezuma programul „Sa ne intoarcem privirea catre ei”. Biblioteca Judeteana „Duiliu Zamfirescu” vine in sprijinul vrincenilor dezavantajati printr-un program care are menirea de a-i sustine pe elevii cu rezultate bune la invatatura, dar care vin din familii sarace. Proiectul care se desfasoara inpreuna cu Dada Music poarta numele „Sa ne intoarcem privirea si catre ei”. „Orice persoana fizica sau juridica poate alege sa sponsorizeze un copil pe o perioada de minim un an, cu suma de 100 lei pe luna pentru elevii din clasele I-VIII si 200 lei pe luna pentru elevii de liceu. Acesti bani vor ajunge la copii sub forma bunurilor de care acestia au nevoie, iar sponsorul va primi un raport al acestor achizitii. Conditia pentru intrarea in program este ca venitul mediu net pe membru de familie sa fie mai mic de 300 lei pe luna, iar in urma depunerii dosarului se va face o ancheta sociala”, spun reprezentantii institutiei.

Andreea Reman, bistriţeanca pe care Mesagerul a prezentat-o în ediţiile anterioare ale cotidianului drept singurul colecţionar din ţară cu mii de "noroace", a pus în catalogul său trifoiul cu numărul... 35.000. Aproape toate plantele au fost culese de ea şi familia ei, uscate şi puse cu grijă în albume. Miile de plante de trifoi cu 4, 5, 7 sau chiar 8 foi, pe care le deţine, au făcut-o cunoscută în oraş, colegii de la birou şi cunoscuţii îmbogăţindu-i colecţia cu puţinele "noroace" găsite de ei. "În această toamnă m-a oprit o doamnă la biserică ca să mă întrebe dacă mai colecţionez trifoi. Mi-a zis că m-a văzut la televizor, că are două plante de trifoi cu 9 foi şi una cu 12 foi, pe care vrea să mi le dea pentru că ea nu are ce face cu ele. Nu mi-a venit să cred. Aşa ceva mi se întâmplă doar cu cei apropiaţi, care ştiu de pasiunea mea, nu cu necunoscuţi. M-a suprins foarte mult gestul doamnei", a mărturisit Andreea Reman pentru Mesagerul de Bistrita Nasaud.