Salvarea Greciei, "în zona de alarmă"

Atena, Budapesta şi Teheran - un traseu urmărit de comentatorii presei internaţionale, pentru a descifra sensurile noilor evenimente geopolitice.

"Salvarea Greciei a intrat în zona de alarmă", avertizează ziarul elen To Vima.

Se înteţesc presiunile în aşteptarea negocierilor cu troica FMI-UE-BCE, notează, tot de la Atena, Ethnos.

Protestele de la Budapesta trebuie să fie ascultate, mai ales ca vin dintr-o regiune care oscilează între o democraţie abia înmugurită şi un revizionism naţionalist, atrage atenţia The Guardian.

Cazul Ungariei ar putea afecta credibilitatea Uniunii Europene mai mult decât fluctuaţiile monedei euro.

Opoziţia maghiară are o contribuţie mai mare decât bursele la consolidarea viitorului politic de la Atlantic până la Marea Neagră.

Este momentul să plecăm urechea nu numai la strigătele mulţimilor ieşite pe străzi în ţările bogate în petrol, ci şi la strigătele celor din inima Europei, adaugă ziarul britanic.

Ungaria are nevoie să încheie cât mai curând un acord cu FMI, pentru a primi o mână de ajutor din partea instituţiei de la Washington şi din partea UE, notează La Stampa, iar Nepszabadsag precizează că şefii FMI vor analiza situaţia ţării, înainte de a aproba un credit.

În acelaşi timp, Financial Times apreciază că "România e pe linia de plutire" în privinţa evitării recesiunii şi a menţinerii stabilităţii financiare, în vremuri grele.

Dar planurile guvernului depind de creşterea PIB, în condiţiile crizei din zona euro, care este cel mai important partener comercial şi financiar al României.

Aşadar, deşi banca centrală de la Bucureşti pare să adopte decizii juste, nu poate face prea mult că să schimbe apele tulburi în care se scaldă, adaugă Financial Times.

Instituirea unui embargou asupra petrolului iranian este una dintre preocupările majore ale UE, notează Der Spiegel şi Le Figaro.

Iranul pregăteşte o lege care să interzică prezenţa navelor de război străine în Golful Persic, informează The Washington Post, în timp ce Jerusalem Post crede că ameninţările Teheranului cu închiderea strâmtorii Ormuz ar putea fi o fanfaronadă, dar reprezintă şi o provocare pentru politica SUA.

Proiectele Iranului ar putea determina China, care depinde din ce în ce mai mult de importurile de petrol, să fie un partner diplomatic mai simpatic în confruntarea Iranului cu lumea, scrie ziarul israelian.

O atenţie specială merită enorma influenţă a Iranului în Irak acum, când Washingtonul a părăsit scena, crede El Pais.

Dat fiind că atacul militar este o aventură destul de riscantă, negocierea pare a fi singura cale de potrivi din nou Iranul în puzzle-ul Orientului Mijlociu.

Deşi aşa dictează "real politika", nu trebuie excluse însă şi alte opţiuni, scrie El Pais.

Washingtonul şi Bruxelles-ul încearcă să subjuge încapatânatul Iran, strângând latul economic în jurul Teheranului prin sancţiuni mai riguroase, notează Xinhua.

Iranul a spus însă în mod repetat că nu va renunţa la îmbogăţirea uraniului.

Pe scurt, embargoul petrolier cu care ameninţă UE nu e mai bun decât gazul pe foc.

În schimb, urmărirea dialogului politic şi a negocierilor ar fi o abordare mai adecvată pentru soluţionarea problemei, notează Xinhua.