Revista presei locale 9 mai

Sarmale, meşteri popu­lari şi distracţie cât cu­prinde. De asta au avut parte cei care au mers în co­muna Şişeşti la festivalul in­terjudeţean de ceramică „Oale şi sarmale”. Unsprezece standuri au fost pline cu obiecte din lut ieşite din mâinile iscusite ale meşterilor populari atât din comuna mehedinţeană cât şi din judeţele vecine. Nu au fost uitaţi nici bucătarii care au gătit cele mai bune sarmale. Reporterii de la Informaţia de Severin au fost la eveniment şi atrag atenţia celor care au lipsit că mai au o şansă anul viitor.

Cu gândul tot la mâncarea tradiţională, colegii de la Evenimentul regional al Moldovei scriu despre Hanul „Trei sarmale”, vestit prin oferta gastronomică moldovenească pe care o punea la dispoziţia drumeţilor, prin bucatele alese din care nu lipseau sărmăluţele fierte în oale de lut, udate cu vinuri de Bucium, este astăzi doar vestigiu al unei boemii apuse, al chefului muncitoresc sau al agapelor prieteneşti. Dar, înainte de toate, este un fost popas emblematic al Iaşului. Acum, celebrul han, frecventat cândva de iluştrii intelectuali ai Iaşului, stă abandonat în spatele uşilor ferecate cu lacăte. După ce moştenitorii vechilor proprietari au izbutit să recupereze imobilul, n-au reuşit decât să-i facă un cont pe… Facebook, gândindu-se de ani buni cum să-i redea menirea şi măreţia de altădată.

Semnificaţia indicatoarelor rutiere trebuie respectată în orice situaţie, avertizează Monitorul de Vrancea. Acest lucru este valabil şi în zona trecerilor la nivel cu calea ferată care nu mai sunt folosite. Au existat voci care au afirmat că la trecerea la nivel cu calea ferată dinspre Focşani spre Odobeşti, poliţiştii din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere aplică sancţiuni şoferilor care nu respectă semnul „STOP“, deşi pe acolo nu a mai trecut niciun tren de ani de zile. Cu toate acestea, poliţiştii spun că semnificaţia indicatorului trebuie respectată.

Sibienii vor putea ajunge cu bicicleta din diferite zone ale Sibiului în centrul oraşului, începând din luna iunie, când vor fi gata cei 30 de kilometri de piste pentru biciclişti amenajate începând din cartiere spre centrul oraşului.
Pistele sunt trasate pe marginea carosabilului, lângă trotuare, cu vopsea de culoare portocalie, au lăţimea de un metru şi vor fi semnalizate, iar în unele zone au fost reconfigurate şi benzile de circulaţie pentru a permite trasarea pistelor, informeaza Tribuna.

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Alba va avea bugetul diminuat cu 8,28%, aflăm din Informaţia.
Pe pagina de web a MS se află în dezbatere publică proiectul de Ordin privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bugetului global contractat de serviciile publice de ambulanţă cu casele de asigurări de sănătate. Începând cu 2011, vor fi stabilite plafoane maxime şi minime de 37 lei şi 23,5 lei per cap de locuitor, în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ. În aceste condiţii, 20 de judeţe (unde se numără şi judeţul Alba) vor avea bugetul diminuat.

Sătenii preferă să fie şomeri decât să mai facă naveta- titrează cotidianul constănţean Cuget Liber. Majoritatea celor care s-au angajat pe litoral sunt din oraşe sau veniţi de prin alte judeţe. Puţini provin din satele constănţene. Drept dovadă, în unele localităţi din mediul rural constănţean rata şomajului se menţine ridicată, ba chiar în altele a şi crescut. Oamenii nu sunt dispuşi să facă naveta până la un loc de muncă. Abia dacă ar reuşi să plătească, din salariu, abonamentul la o firmă de transport.

Fie că se grăbesc sau pentru că, pur şi simplu, sunt neatenţi, ploieştenii uită in taxiuri de la telefoane mobile, documente, portofele, pachete de ţigări, umbrele, haine, sacoşe cu cumpărăturile de la piaţă sau cheile de la apartamente, până la electrocasnice sau chiar animale, enumeră Ziarul Prahova.

Un clujean a îmbinat ştiinţa cu pasiunea şi a transformat o pantă aridă într-o grădină ca-n poveşti, cu terase, pomi fructiferi, vie şi chiar elemente de inspiraţie japoneză. Din strategia clujeanului pentru asigurarea hranei nu lipseşte o seră, în care a semănat roşii, salată şi praz. Totul este bio, de la îngrăşăminte la seminţe. Programul zilnic de lucru al lui Ioan Roman în grădină este de la 08:00 la 19:00, cu pauză de două ore pentru masă, şi mărturiseşte în Ziua de Cluj că şi-a propus să îl urmeze "până la 95 de ani".