Revista presei locale 25 mai

De la an la an, numărul efectivelor matcă de taurine din judeţul Vaslui înregistrează scăderi, semnalează Evenimentul. De vină sunt în primul rând micii fermieri care refuză să se asocieze, nu păstrează păşunile ,dar şi autorităţile locale care nu se implică în revigorarea acestei ramuri care ar putea practic salva economia judeţului. Mai mult, o parte din fermieri, ajunşi la vârste venerabile, nu au mai avut puterea să se ocupe de creşterea animalelor, iar cei tineri nu au făcut un astfel de pas. Autorităţile locale nu sunt nici ele absolvite de vină când e vorba de declinul zootehniei. Nu au făcut nimic să ajute crescătorii, nu s-au implicat nici în salvarea şi protejarea păşunilor chiar dacă legea le permite să dea şi sancţiuni.

Momârlanii din Valea Jiului urcă în fiecare an în Pasul Vâlcan pentru a mulge mioarele, a prepara caşul şi urda, după o tradiţie la care nu renunţă. Reporterii de la Servus Hunedoara au asistat la Măsuratul oilor la „Casa ciobanilor”. Aşezată într-un peisaj superb, vechea stână aduce astăzi mai mult ca o casă de vacanţă de un pitoresc aparte. Oile, tunse şi „vopsite” cu câte o pată de culoare pentru a-şi certifica astfel apartenenţa stăpânului urcă în munte cu o zi sau două înainte de măsurat. În acest timp, gospodinele pregătesc acasă bucate alese din care se vor înfrupta la munte nu numai ele şi ciobanii, ci şi toţi iubitorii de tradiţii invitaţi cu acest prilej la stână.

Gorjenii au uitat se pare că Tudor Vladimirescu s-a ridicat dintre ei şi a condus Revoluţia de la 1821. Afirmaţia este argumentată în Gazeta de Sud: Unul din cele mai importante imobile din Târgu Jiu care se află în prezent în ruină este clădirea care în timpul Revoluţiei de la 1821 l-a adăpostit temporar pe Tudor Vladimirescu. În clădire a funcţionat o perioadă bună de timp Biblioteca pentru copii şi tineret. În urmă cu patru-cinci ani, imobilul a fost retrocedat către foştii proprietari, iar aceştia l-au lăsat practic să se distrugă. Având o valoare arhitectonică deosebită şi o importanţă istorică pe măsură, proprietarii ar trebui să investească sume importante în reparaţii, mai ales că este vorba de un monument istoric. Nu este însă cazul, din cauza lipsei mijloacelor financiare.

Monitorul de Vrancea scrie despre „Tradiţie şi spiritualitate pănceană“, proiect pentru promovarea obiectivelor turistice cu valoare identitară. Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană. Vor fi promovate Mănăstirea şi Schitul Brazi, obiectiv turistic de patrimoniu, cu o istorie de 6 secole, Schitul «Ioan Botezătorul», înfiinţat în 1807, Beciul Domnesc sau «Hrubele lui Ştefan cel Mare», Beciul Marin Ştefan, care datează din secolul al XIX-lea, precum şi Beciul Vlădoianu. Proiectul va beneficia de o pagină web, de un film documentar referitor la obiectivele turistice promovate prin proiect, care va fi difuzat în cadrul posturilor TV cu acoperire naţională, precum şi de un Centru de informare şi orientare turistică.

În niciun laborator din Prahova nu se mai fac analize medicale gratuite, aflăm din Telegraful. „Nu mai avem fonduri", „Ne dau bani cu ţârâita, nu ne-au ajuns fondurile", „Încercaţi în primele zile ale lunii", acestea sunt răspunsurile pe care le aud pacienţii care caută cu disperare un laborator unde să poată efectua investigaţiile paraclinice pe care le-au recomandat doctorii. Dacă până în această lună reuşeau să găsească o soluţie, de obicei la spitale, acum banii s-au terminat chiar şi la unităţile medicale.

Voluntarii olandezi construiesc o locuinţă la Beiuş. Colegii de la cotidianul bihorean Crişana precizează că voluntarii au venit prin intermediul biroului Habitat for Humanity din Olanda, care recrutează echipe de voluntari din ţară ce ajută apoi familii nevoiaşe din toată lumea. Anual 25 de echipe de olandezi construiesc case, din care două sau trei vin în România. Cei mai mulţi voluntari sunt de la companii, în procent de 75%, dar sunt şi biserici, şcoli sau familii care vor să aniverseze ceva alături de prieteni într-un mod inedit.

De la vechi costume populare şi studiouri foto la motociclete cu ataş şi batoză, de toate găseşti în curtea lui Aurel şi a Anuţei Achim din Ocna Sibiului. De şase ani încoace, gospodarul a început să strângă, din localităţile din preajmă şi din sate îndepărtate, obiecte de colecţie ce re-alcătuiesc istoria civilizaţiei tehnice din România secolului trecut. Să nu vă gândiţi doar la obiecte de mici dimensiuni, ci şi la tot soiul de maşinării ce cântăresc sute de kilograme. Şi uite–aşa, cu multă pasiune, a pus bazele unei colecţii cât un muzeu, din care tu, vizitator, nu te dai prea uşor plecat. Aşa descriu reporterii de la Tribuna Sibiu o pasiune cât un muzeu.

De la un telefon suedez produs în 1898, la aparatul despre care se presupune că a fost folosit de unul dintre preşedinţii României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, toate pot fi admirate, până la sfârşitul lunii iunie la Casa Sfatului din Braşov, scrie Transilvania Expres. Este cea mai mare colecţie din ţară, majoritatea aparatelor fiind donate de colonelul Nicolae Antohi, care a început să le colecţioneze încă din 1975. Telefoanele sunt originale, iar pentru repararea unora dintre ele s-au folosit piese originale, astfel că toate sunt funcţionale.