Revista presei locale 19 aprilie

În cazul în care examenele naţionale sau de bacalaureat s-ar organiza în această perioadă, mulţi dintre elevii doljeni nu ar promova proba la limba şi literatura română. În urma simulării acestei probe s-a constatat că, la nivelul judeţului Dolj, rata de promovabilitate ar fi 68,36%. Cel mai slab pregătiţi sunt elevii de liceu din mediul rural, scrie Gazeta de Sud.

Citim în Tribuna că doar şapte zile poate fi vizitat un muzeu mai puţin obişnuit pentru Sibiu: este vorba de muzeul labirint ce va ocupa 700 metri pătraţi din Piaţa Mare a oraşului. Muzeul va fi deschis între 2-8 mai şi va lua forma unui labirint. În interiorul labirintului se vor regăsi reproduceri după piese din patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal, Complexului Naţional Muzeal Astra şi Muzeului Bisericii Evanghelice - Casa Teutsch.

Cotidianul bihorean Crişana prezintă drumul Grădinii Zoologice - Din jungla birocraţiei spre pădurea de schele. Tergiversarea demarării lucrărilor a dus la anularea autorizaţiei de funcţionare pentru Grădina Zoologică şi, implicit, la limitarea accesului pentru vizitatori. Redeschiderea acestei unităţi de agrement este condiţionată de finalizarea lucrărilor de extindere şi modernizare care au ca termen luna august 2012. În prezent, la Grădina Zoologică din Oradea sunt găzduite 700 de suflete din 49 de specii şi subspecii de animale şi păsări.

Mai mulţi proprietari de terenuri şi imobile din zona centurii de ocolire a municipiului Drobeta-Turnu-Severin sunt ne­mul­ţu­miţi de faptul că Drumul Na­ţio­nal blochează accesul către pro­prietăţile pe care le au. Oamenii spun că Drumul Naţional îi izolează complet, iar pentru a ajunge la proprietăţi sunt nevoiţi să ocolească o distanţă mai mare.Informaţia de Severinconsemnează şi declaraţia autorităţilor locale care au propus o soluţie.

Obiectiv Vocea Brăileipublică un semnal de alarmă: un grup de investitori intenţionează să defrişeze 13 hectare din trupul pădurii Stejaru, pentru a construi un "ansamblu social sportiv"; în prezent, se fac demersuri pentru obţinerea avizelor de mediu. Ecologiştii brăileni protestează vehement, iar primarul din Chiscani spune că este o ilegalitate şi că sunt nume mari în joc.

Asociaţia „Şapte Scări”, prin preşedintele său, a depus ieri adrese la toate autorităţile abilitate - pentru a le solicita să verifice comercializarea narciselor fără acte de provenienţă şi să ia măsuri de interzicere a comerţului ilegal în pieţe, dar şi stradal, în ceea ce priveşte florile provenite din celebra arie naturală protejată, „Poiana Narciselor”. În documentele înaintate este subliniat faptul că stoparea acestui fenomen este una dintre măsurile esenţiale ce pot da greutate dosarului de candidatură a Braşovului la titlul de „Capitală Verde a Europei”, semnalează Transilvania Expres.

O simplă analiză făcută în anunţurile de mică publicitate din Monitorul de Vrancea scoate la iveală doza de inventivitate pe care o au unii dintre semenii noştri. Fie că e vorba de rubrica „diverse“, fie că este vorba de rubrica „vânzări“, oamenilor le vin tot felul de idei în speranţa că viaţa lor poate fi mai uşoară. Cine n-are bătrâni cu casă, să-şi cumpere! După acest principiu se ghidează cei care promit unui vârstnic că-l îngrijesc sau că îi oferă bani, numai să le lase locuinţa cu acte. Tot mai multe persoane cu intenţii bune sau rele vor să profite pe fondul crizei. Poliţiştii au avertizat populaţia în mai multe rânduri cu privire la modurile în care vârstnicii pot fi înşelaţi dar mulţi dintre ei nu au înţeles ce li s-a spus şi au rămas pe drumuri.

Cine oferă salariu de o mie de euro ca să tai iarba. Răspunsul îl găsim în Pandurul. O firmă privată din Austria a anunţat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj că are nevoie gorjeni care să taie copaci şi să amenajeze spaţiile verzi. Principala condiţie pentru a fi angajat este să cunoască limba germană şi să aibă experienţă în domeniu. Contractul se face pe o durată de şase luni. Cei interesaţi pot aplica pentru unul dintre posturi până în data de 29 aprilie.

Chiar dacă până la Paşte mai sunt câteva zile, moldovenii nu prea se înghesuie la carnea de miel. Motivul este legat de preţ, considerat a fi cam mare, constată reporterii de la Evenimentul. În piaţa agroalimentară din Suceava un kilogram de carne costă 20 de lei. Aceleaşi preţuri sunt şi la Vaslui. Carnea de miel costă între 20 şi 22 de lei/kg. Mai multă căutare au curcanii. Ţăranii vând păsările cu 20 de lei/kg de carne în viu şi lasă din preţ. Gospodinele spun că e mult mai avantajos un curcan decât un miel şi şi-au ales meniurile după posibilităţi. Dacă vânzătorii nu vor înţelege că buzunarul face preţul, probabil că şi tradiţia se va schimba peste câţiva ani. După portofel.

Colegii de la ziarul constănţean Cuget Liber au făcut cunoştinţă cu Petronica şi Ionuţ. Ei locuiesc la marginea localităţii Agigea, într-o fostă fermă de porci. Nu au auzit de iepuraşul de Paşte şi nici nu se aşteaptă să le aducă daruri. Fetiţa are patru, iar băieţelul cinci ani. Sunt veseli, curioşi, frumoşi - doi copii obişnuiţi. Dar viaţa lor nu este deloc obişnuită. Stau împreună cu tatăl lor într-o fostă cocină de porci. Mama i-a părăsit şi a plecat la nişte rude din Ovidiu. Mai vine din când în când, dar nu rezistă mai mult de o săptămână, după care fuge din nou, lăsându-şi în urmă copiii. Bărbatul s-a străduit şi a amenajat anexa respectivă astfel încât să semene cât mai mult cu o căsuţă normală. Nu există fereastră afară, iar pereţii sunt înnegriţi de la fumul sobei. Au curent electric şi apă de la robinet în curte, prin bunăvoinţa proprietarului fermei, care nu le cere niciun ban pentru utilităţi. Tatăl le face mâncare, îi spală, le spală rufele, îi culcă, se joacă cu ei, râde cu ei. Dintr-un anumit punct de vedere sunt fericiţi căci sunt crescuţi de un tată devotat, care nu a renunţat, deşi îi este foarte greu să aibă grijă de ei. În fiecare dimineaţă îl duce pe băieţel la grădiniţă şi pe fetiţă la Centrul de Zi din Agigea.