Revista presei locale 18 aprilie

În Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Sibiu poartă halat alb şi este medicul Cotizo Draia, unul dintre oamenii care luptă la secundă pentru a salva vieţile altor oameni. În lumea literaturii Science Fiction este Cotizo Draia, unul dintre scriitorii SF ai României. În timpul liber este pasionatul de motoare, de muzică rock şi de carte bună. Despre toate pasiunile omului Cotizo Draia am citit în Tribuna Sibiu.

Comandorul (r) Alexandru Goagă se mândreşte cu faptul că primul său zbor de pe Ianca a fost făcut în urmă cu 40 de ani, pe vremea când Aerodromul era recunoscut ca "leagăn al aviaţiei" din România. Reporterii de la Obiectiv Vocea Brăilei mai scriu despre el: a fost la un pas să se prăbuşească cu un avion şi să-i fie retezat capul, însă asta nu l-a oprit să adune peste 21.000 ore de zbor şi să continue să decoleze până în ziua când a trebuit să se pensioneze. A zburat în condiţii uşoare, dar şi în unele extrem de dificile, recordul său fiind o altitudine de 13.500 m. Nu şi-a dorit niciodată să ajungă pilot, dar a început să iubească meseria cu fiecare zi pe care o petrecea la bordul unui avion.

Informaţia de Severin îl aduce în atenţia cititorilor pe Victor Iordan Neacşu. Elevul a obţinut două premii importante la Festivalul Naţional pentru Copii şi Tineret „Ecoul Pietrei Craiului”, desfăşurat la Zărneşti, judeţul Braşov. Are opt ani şi este elevul profesoarei Gina Ispăşoiu, din cadrul Şcolii de Artă „Nichita Stănescu”.

Ziua de Cluj scrie că reprezentanţii asociaţiilor hotelierilor şi ai celei de promovare a oraşului propun introducerea cartelelor pentru turişti, care în marile oraşe europene funcţionează de 20 de ani. Aceste cartele ar putea include o serie de facilităţi pentru turişti, cum ar fi reduceri la transportul în comun, gratuităţi la intrări în muzee sau la alte obiective turistice şi preţuri mai mici la restaurante şi hoteluri. Primăria susţine că în municipiu funcţionează deja un sistem de tip city card.

Asociaţia pentru promovarea medierii, înfiinţată acum câteva luni a realizat un tablou în care se regăsesc toţi mediatorii autorizaţi din judeţul Vrancea, aflăm din Monitorul. Acesta a fost expus, în holul Judecătoriei Adjud. Asociaţia pentru promovarea medierii a reuşit „să adune” foarte multe aprecieri din partea oamenilor în ceea ce priveşte metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.

Condamnat la sărăcie şi subdezvoltare, judeţul Iaşi este îngropat chiar de cei care ar trebui să îl susţină, avertizează Evenimentul regional al Moldovei. Firmele locale mor pe capete, sunt aproape 20.000 de şomeri, iar în tot acest timp milioane de euro pleacă din Iaşi către alte judeţe sau la companii din străinătate. Statistica arată că peste 80 la sută din marile lucrări de infrastructură din judeţul Iaşi sunt executate de firme din afară, timp în care societăţile ieşene se zbat să îşi facă loc pe alte pieţe. În tot acest timp, Suceava sau Neamţul au închis orice cale de acces către banii din judeţ. Licitaţiile nu sunt oferite decât companiilor locale, intruşii fiind din start descalificaţi.

Pentru rudele bolnavilor internaţi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa este un adevărat chin să intre în unitate. Trebuie să le ducă bolnavilor toate cele necesare tratamentului, de la ser fiziologic, la tifon, spirt, branulă sau banalul antinevralgic. În plus, deşi după externalizarea serviciului de bucătărie s-a impus să nu se mai aducă mâncare de acasă, tot vin încărcaţi cu bucate. Ajung cu sacoşele încărcate în dreptul intrării în spital, se târguie cu agenţii de pază pentru a intra, doar pentru a descoperi că sunt persoane care nu întâmpină nicio dificultate pentru a intra în spital: vânzătorii ambulanţi! Reporterii de la cotidianul constănţean Cuget Liber au vizitat… supermarketul dintre paturile de spital. Comercianţii ambulanţi aduc în spital de la pijamale sau halate până la creme de mâini „cu proprietăţi miraculoase” sau lenjerii de pat.

La cumpărături au fost şi colegii de la Gazeta de Sud. În cartierul Craioviţa nouă au găsit .. piaţa ororilor. Multe dintre spaţiile comerciale care funcţionează aici nu au o delimitare clară a locului de depozitare. Cutii cu prăjituri sunt puse pe jos, pe lângă ele trec zilnic sute de persoane. În acelaşi loc sunt aşezate la nimereală cartofii, bananele şi pâinea, dar şi alte alimente. Mezelurile, carnea şi brânza sunt expuse în vitrine frigorifice vechi şi murdare, iar lângă ele se comercializează fuste, lenjerie şi vase de bucătărie. Undeva, la primul etaj, al clădirii o femeie mătură, deasupra aşa-ziselor magazine cu pâine şi alimente. Şi ca tabloul să fie complet, undeva în mijlocul acestui amalgam o maşină de încărcat sifoane îşi face şi ea treaba de zor.

La Roland Garros, tenismenii calcă pe zgura exportată de la Filipeştii de Pădure, titrează Ziarul Prahova. Şi dacă înainte comuna era cunoscută la nivel naţional pentru exploatarea cărbunelui, azi şi-a câştigat renumele pe plan naţional, dar şi internaţional, datorită filonului de zgură ecologic unic în Europa, multe vagoane luând drumul Franţei cu destinaţia Roland Garros, şi nu numai. În urma analizelor de laborator a rezultat că sortimentele de zgură roşie naturală din zonă se pot folosi fără restricţii inclusiv pentru terenurile de tenis şi sportive de orice fel , fiind de cea mai bună calitate.