Revista presei locale 14 iunie
Cabanierii din Parâng acuzaţi de poluarea apelor de munte; Beciul cu aur lichid; Bucătăria din Clisură; Un clujean în elita artistică a New Yorkului.
14 Iunie 2011, 04:37
Satul Timişeni din comuna gorjeană Fărcăşeşti a ajuns astăzi o ruină, citim în Pandurul. Case părăsite şi doar câţiva bătrâni mai aşteaptă şi acum să fie expropriaţi ca să o poată lua de capăt în altă parte. Mulţi dintre ei nu au mai putut suporta praful de cărbune şi zgomotul asurzitor al carierei aşa că şi-au făcut bagajele şi au lăsat în urma agoniseala de o viaţă. Alţii, mai au de suferit pentru că primăria este în imposibilitatea de a elibera actele de proprietate fără de care oamenii nu pot fi expropriaţi de unităţile miniere.
Voluntari români şi europeni pedalează în Bihor pentru persoanele suferinde, aflăm din cotidianul bihorean Crişana. Un grup de 12 voluntari, europeni şi români, a ales să pornească într-un tur al judeţului. Aceştia vor parcurge aproximativ 200 de kilometri în 4 zile timp în care bicicliştii vor colecta fonduri pentru serviciile de asistenţă socio-medicală ale Fundaţiei de Scleroză Multiplă Bihor. Bicicliştilor li s-a alăturat şi Mihai Lazăr de doar 7 ani, care, echipat corespunzător, a ales să facă faţă cu brio căldurii şi traficului, pedalând cât mai mult alături de ceilalţi membri ai grupului.
Centrul Regional de Scleroză Multiplă îşi desfăşoară activitatea cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei şi oferă servicii acreditate de tip centru de zi cu activităţi de recuperare prin kinetoterapie, psihoterapie, terapie ocupaţională, informare, consiliere şi asistenţă la domiciliu la peste 50 de persoane.
Un tânăr informatician din Focşani a reuşit să transforme o pânză într-o adevărată operă de artă. El a cusut un goblen- portret al regretatului artist Michael Jackson. Din Monitorul de Vrancea aflăm că Todică Petre, are 35 de ani şi este de profesie instructor ECDL, fiind totodată absolvent de studii universitare în domeniul contabil. Todică Petre a muncit timp de 11 luni, aproximativ 1.700 de ore la pânza cu Michael Jackson. A folosit 32 de culori pentru cele 480 de mii de puncte.
Ziua anunţă un clujean în elita artistică a New Yorkului. Absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj, Klara Tamas a creat zeci de afişe de film în anii ’80 şi se numără printre primii 100 de graficieni din lume. Reflectoarele au (re)pus-o în valoare pe Klara Tamas odată cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ediţia a 10-a. În albumul său dedicat afişelor româneşti de film din perioada ceauşistă, Christopher Landry îi dedică Klarei Tamas un întreg capitol, în timp ce TIFF 2011 a omagiat-o printr-o expoziţie de afiş grafic.
Proprietarii de cabane din Parâng sunt primii care pot fi acuzaţi de poluarea apelor de munte. Asta în condiţiile în care, de la izvor şi până în oraş, aceştia aruncă „pe rupte” deşeuri în apă. Nu e vorba despre gunoaie, ci tocmai despre saci întregi cu materiale rezultate din demolări şi amenajări interioare. Reporterii de la Servus Hunedoara constată că asta se întâmplă pe drumul spre telescaunul din Munţii Parâng, acolo unde pot fi văzuţi, de o bună bucată de vreme, mai mulţi saci cu deşeuri din construcţii. Autorităţile nu au observat sacii, chiar dacă sunt în albia apei şi foarte aproape de artera rutieră ce leagă municipiul de zona turistică. Făptaşii sunt greu de prins, în condiţiile în care nimeni nu are autorizaţie de construcţie sau de amenajare în zonă.
Pescarii sunt informaţi de Obiectiv Vocea Brăilei despre cât costă să arunci undiţa în baltă. Tarifele practicate de amenajările piscicole de lângă municipiu, pentru pescarii amatori, se încadrează între 30 şi 50 lei. Ca să îşi atragă clienţii, unii administratori vin şi cu tot felul de oferte. Există şi alternativa pescuitului gratis, în canalele de irigaţii. Malurile canalelor în cauză sunt pline de maşini şi pescari care, seara, pleacă acasă mai mult sau mai puţin mulţumiţi, lăsând în urmă grămezi de PET-uri şi ambalaje de plastic. Tot ce pică în cârlig este luat acasă, chiar dacă este vorba despre peştişori de doar câţiva centimetri, abia ieşiţi din icre. Poate de aceea, rar mai prinzi pe canale peşti mai mari "de-o palmă". Plus de asta, fiindcă nu se mai oboseşte nimeni să le cureţe, plantele subacvatice s-au întins excesiv, făcând aproape imposibilă încercarea de a găsi pe canalele de irigaţii un loc de pescuit decent, fără "agăţători".
Colegii de la Informaţia de Severin au vizitat Bucătăria din Clisură. Este unul dintre elementele esenţiale pentru care turiştii din diferite zone ale ţării vin pe malul Dunării. Mâncărurile şi preparatele din peşte sunt preferatele turiştilor, dar, după cum spun şi bucătarii pensiunilor de pe malul Dunării, nici bucatele tradiţionale nu sunt refuzate. De aceea un specialist care răspunde de bucătăria unei pensiuni situată în Clisură trebuie să fie maestru în prepararea oricărui tip de mâncare. Dintre preparatele care sunt cel mai frecvent solicitate de gusturile rafinate ale clienţilor se numără peştele la grătar sau saramura de peşte. Secretul tuturor mâncărurilor pe bază de peşte este aromatizarea preparatelor cu tarhon şi leuştean, plante care dau bucatelor un gust deosebit.
Cu ajutorul Evenimentului regional al Moldovei cititorii pot vizita beciul cu aur lichid. Una dintre cele mai adânci pivniţe din ţară se află la Iaşi, fiind în proprietatea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Doar o mână de oameni împătimiţi de studiul enologiei ştiu misterele, cotloanele şi legendele acestei pivniţe ascunse la 18 metri sub pământ. Construită prin unirea beciurilor Adamachi cu cele ale lui Kogăniceanu şi Sadoveanu, aceasta străbate subteran şoseaua Iaşi - Breazu pe o lungime de 350 de metri. Sub pământ, mii de sticle, butoaie şi damigene ascund în pântecele lor lichidul alb, roşu, roze sau galben al zecilor de soiuri de viţă-de-vie, combinate experimental în diferite reţete.