Revista presei locale 12 iulie

La Oradea, până pe data de 31 iulie, municipalitatea pune la dispoziţia cetăţenilor containerele anticaniculă, care funcţionează în cinci zone de pe raza oraşului, aflăm din cotidianul Crişana. Acestea vor fi deschise pe perioada sezonului cald (inclusiv sâmbătă şi duminică) în intervalul orar 10.00 - 18.00. Administraţia asigură prezenţa asistenţilor medicali, care acordă servicii de prim ajutor, măsoară tensiunea arterială, asigurând, totodată, rezervele de apă.

Semnarea contractelor cadru din acest an pare să fie piatra de încercare pentru mare parte din spitalele ieşene. După lungi negocieri, două unităţi au anunţat oficial că nu semnează asemenea angajamente, după ce Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) le-a redus cu 30 la sută bugetele negociate. Evenimentul scrie ca Spitalele „Sf. Spiridon” şi Recuperare refuză să semneze contractele cadru cu CJAS, aceasta reperezentând o o premieră neagră pentru sistemul sanitar ieşean.

În judeţul Dolj există o unitate sanitară unde pacienţii sunt trataţi cu respect. Bolnavii internaţi în Centrul Medico-Social din Brabova sunt bine îngrijiţi, nu trebuie să-şi cumpere medicamente, iar cadrele medicale le vorbesc frumos. Ce îşi poate dori mai mult de atât un bolnav? Poate un televizor şi un frigider în salon. Ei bine, le au şi pe acestea. Bolnavii sunt atât de mulţumiţi, încât unii dintre ei se stabilesc aici definitiv, după cum au constat reporterii de la Gazeta de Sud. Centrul Medico-Social Brabova este casă şi masă pentru 26 de pacienţi, majoritatea din comună şi localităţile limitrofe. Dintre aceştia, 18 sunt cazuri sociale: bătrâni, bolnavi şi singuri care şi-au găsit aici un cămin adevărat.

La semnalul ramânem fără plaje!, directorul Institutului de Cercetări Marine „Grigore Antipa“, Simion Nicolaev declară pentru Cuget Liber: „Procesul de eroziune costieră va fi continuu şi foarte greu de oprit“. Printre soluţii ar fi construirea de diguri perpendiculare pe mal, cu capete unite prin diguri submerse, care să devină capcane de sedimente. De asemenea, ar fi combinaţii de astfel de sisteme de diguri, dublate de nisipări pe plajă sau chiar terase. Se speră să se obţină finanţare la anul pentru acest proiect.

Cotidianul gorjean Pandurul scrie că o firmă cehă investeşte la Ţânţăreni într-un parc de panouri solare. Investitoriiau cumpărat de la un cetăţean 20 de hectare şi au concesionat de la primărie alte 39 de hectare. Afacerea cu cehii îi aduce primăriei un miliard de lei vechi pe an.

Reporterii de la Obiectiv Vocea Brăilei scriu despre o comoară irosită. Acum o sută de ani, Lacu Sărat era invadat de turişti veniţi din toată lumea, astăzi mai merg la băi doar bătrânii care primesc bilete prin Casa de Pensii. Staţiunea a ajuns o umbră a ceea ce era odinioară, iar şansele de redresare sunt minime. Recent, consilierii locali brăileni au aprobat un plan de urbanism zonal, ce prevede o serie de investiţii prin care turismul ar renaşte, dar nimeni nu ştie, când vor fi realizate aceste investiţii. Faptul că primăriile Brăilei şi Chiscaniului se târăsc de ani de zile în judecată, pentru dreptul de încasare a impozitelor în staţiune, nu ajută deloc la schimbarea situaţiei deplorabile a acestui obiectiv turistic.

Monitorul semnalează că singurele stadioane aflate pe raza municipiului Focşani, Milcovul şi Tineretului au ajuns de râsul lumii şi într-un stadiu avansat de degradare. Preluate de Direcţia de Dezvoltare din cadrul Primăriei Focşani, cele două baze sportive au fost lăsate de izbelişte. Dacă în cursul zilei, la Stadionul Milcovul din Sud fiecare face ce vrea, nimeni nu are putere (sau voinţă) de a interveni pentru a stopa deteriorarea gazonului. Stadionul arată jalnic. Tribunele şi scaunele sunt înconjurate de ierburi, iar dacă o minge a ajuns în aceste zone, rişti să ai suprize neplăcute şi să găseşti, Doamne fereşte. un şarpe. Situaţia este mult mai delicată la cealaltă bază sportivă a Focşaniului, Stadionul Tineretului. Aici, pe tot parcursul zilei, patru-cinci cai pasc în voie pe terenul echipei de rugby a Liceului cu Program Sportiv Focşani, care în acest an a obţinut titlul de vicecampioană naţională.

Bogaţii lumii se îmbracă dintr-un fost C.A.P. din Beriu- titrează Servus Hunedoara. De aproape şapte ani, la marginea unui sat din zona Munţilor Orăştiei, într-o fabrică de confecţii textile amenajată în incinta unui fost C.A.P. de vite, în fiecare zi, zeci de cusătoare decupează, croiesc şi finisează haine pentru cei mai mari creatori de modă din lume. Din mâinile croitoreselor care muncesc aici ies, anual, mii de haine de blană sau din piele, ce poartă însemnele unor mărci de lux de renume. Aici se confecţionează haine care ajung să coste sute, chiar mii de euro, pe care le poţi vedea doar în vitrinele magazinelor de lux din Milano, Paris sau New York.

Ioan VULCAN-AGNIŢEANU semnează în Tribuna Sibiu o invitaţie: Itinerariu bisericesc în Mărginimea Sibiului. E o adevărată încântare să asculţi în duminicile şi în sărbătorile creştineşti de peste an dangătul clopotelor reunite a interpreta "simfonia-arămie" a Mărginimii. Biserica de pe "Dealul Gruiului", care datează din 1742 este cea mai veche dintre cele care au mai rămas în picioare, pentru că a existat una şi mai bătrână, pe locul ei aflându-se actualul liceu din Sălişte.