Revista presei locale 11 aprilie

Abatoarele din Bucovina şomează, citim în Evenimentul regional al Moldovei. Judeţul Suceava se află în situaţia de a avea unităţi de procesare a cărnii şi laptelui la cele mai înalte standarde, dar care nu-şi pot asigura materia primă pentru că nu sunt suficiente animale. Corelat cu scăderea consumului şi creşterea importurilor de produse din carne şi lapte, sucevenii care au investit în mari abatoare se confruntă cu dificultăţi financiare.

Şoferii care traversează dealul Colibaşi, pe drumul ce leagă municipiul Drobeta-Turnu-Severin de oraşul Tîrgu Jiu, sunt cu nervii întinşi la maxim din cauza stării dezastruoase în care se află acest tronson. Craterele din asfalt se adâncesc pe zi ce trece, iar în ultima perioadă, din cauza alunecărilor de teren, pe carosabil s-au format crăpături de câţiva centimentri. Situaţia va fi remediată în aproximativ un an de zile, după ce drumul va fi reabilitat în totalitate, promit autorităţile citate de Informaţia de Severin.

Un articol din Crişana îi este dedicat lui Hadi Kinga. Ea este elevă în clasa a V-a B la Liceul cu Program Sportiv Bihorul şi şi-a propus să schimbe mentalitatea lumii în care trăieşte. La cei 12 ani pe care îi are, Kinga visează să trăiască într-un oraş mai curat. Concret, eleva de 12 ani a organizat acţiunea de igienizare a zonei din faţa Grădinii Zoologice, Parcul Bălcescu, spre Universitate. Chiar dacă puţinele ajutoare ale micilor ecologişti nu au reuşit să igienizeze întregul perimetru, campania nu s-a încheiat, ei promit că vor reveni.

La scară mai mare, reporterii de la Obiectiv încearcă să răspundă la întrebarea: De ce nu poate fi Brăila un oraş curat. La doar câteva zile, uneori chiar ore, după ce au fost ecologizate mai multe halde neatorizate de pe raza municipiului, unii brăileni au început să arunce din nou gunoaie, în exact aceleaşi zone. Poliţia Locală a făcut pânde, la sfârşitul săptămânii trecute, şi a depistat, în două zile, 11 astfel de indivizi , fiecare a fost amendat cu câte un milion de lei vechi.

Sute de albaiulieni au vizitat parcul deschis în şanţurile Cetăţii Alba Carolina. Cu această ocazie, vizitatorii au aflat că în Cetatea Alba Carolina se află cel mai mare parc amenajat în interiorul unei cetăţi medievale, un parc unic prin concepţie şi realizare, unic prin frumuseţe şi prin peisagistică. Reporterii de la Monitorul scriu că parcul oferă o perspectivă unică asupra zidurilor cetăţii şi ia forma unei grădini dendrologice, cu peste 70 de specii de arbori şi arbuşti şi peste 25 de specii de flori. Specialiştii estimează că punctul culminant al spectacolului de culoare va fi luna iunie, atunci când majoritatea arborilor vor fi înfloriţi, în cele mai diverse culori.

Reprezentanţii Serviciului Salvamont Gorj au prezentat proiectul turistic „Drumul Lemnului“. „Drumul Lemnului“ este un proiect care îi invită pe cei dornici într-un peisaj în care natura este încă sălbatică, în care există biserici de lemn necunoscute, meşteşuguri care alunecă în uitare, activităţi sportive inedite, ateliere de lucru pe teme de arhitectură şi restaurare, aflăm din Gazeta de Sud. Partenerii proiectului şi-au propus să atragă atenţia autorităţilor asupra bisericilor de lemn. Multe dintre aceste biserici-monument sunt în pericol de a se degrada din cauza ignoranţei oamenilor. Unele au fost lăsate în paragină, deşi au o istorie de câteva secole. Oltenia este regiunea cu cea mai mare densitate de biserici de lemn din România, iar în Gorj se găsesc aproximativ 130 de astfel de locaşuri de cult. Specific pentru bisericile de lemn din Gorj este, potrivit specialiştilor, dispunerea temeliei direct pe pământ, prezenţa peretelui plin între pronaos şi naos.

Nava „Sally Ann C” este un cargou ca multe altele, neinteresantă din punct de vedere jurnalistic, declară la prima vedere colegii de la cotidianul constănţean Cuget Liber. „Sally Ann C” este specială doar prin faptul că la bordul ei munceşte o întreagă familie de români. La comanda cargoului britanic se află clc. Adrian Herţa (46 ani). Fiul său, în vârstă 25 ani, Andrei Herţa, este ofiţer II punte. Soţia comandantului, Mihaela Herţa, la 45 de ani, a absolvit a doua facultate (cea de navigaţie) şi este îmbarcată pe funcţia de cadet. Cum se împacă relaţiile de serviciu cu cele din familie? Cu certitudine că ultimele le completează în mod fericit pe primele. Altfel, armatorul n-ar fi acceptat angajarea celor trei pe aceeaşi navă.

Îşi dorea să fie şi cea mai bună şahistă şi cel mai bun chirurg din ţară. Şi–a dat însă seama că trebuie să aleagă între o ştiinţă şi un sport, ambele fiind la fel de grele. Şi a renunţat la medicină pentru şah. Aşa a ajuns să conducă regi şi regine; aşa a ajuns să câştige titluri de campioană naţională, să se bată de la egal cu mari şahişti ai lumii; aşa a ajuns să fie singura şahistă maestru internaţional din Sibiu. Se numeşte Corina Moldovan şi cititorii cotidianului Tribuna de astăzi o cunosc în cadrul campaniei Oameni de lângă noi.