Revista presei economice, 5 mai

Sub titlul "Codul Muncii albeşte brusc zeci de mii de locuri de muncă", Curierul Naţional relevă că noul cod, intrat în vigoare luni, prevede sancţiuni severe împotriva muncii la negru.

Cu vechiul Cod al Muncii se realizau pe zi doar 10-12 contracte.

Despre muncă este vorba şi în articolul intitulat "Meseria, brăţară de aur", semnat în revista Dilema veche de profesorul Vintilă Mihăilescu.

"După căderea comunismului, în mod ciudat, ideea de muncă a fost stigmatizată, fiind asociată cu "oamenii muncii", iar aceştia cu "profitorii comunismului".

Păgubos anticomunism!", scrie autorul. "Meseriile industriale au decăzut împreună cu industria, iar şcolile de meserii nu mai interesează pe nimeni. Pe de altă parte, singura piaţă care oferă oportunităţi rezonabile de muncă este cea externă, mai mult cea informală, unde vechea flexibilitate meşteşugărească a românilor este din nou la mare preţ. (...) Poate fi ea însă competitivă - sau măcar adaptativă - şi pe viitor?", se întreabă cunoscutul antropolog sugerând implicit şi răspunsul.

Sub titlul "Aderarea Schengen: după una caldă, una rece", în Curierul Naţional citim: "Un studiu dat publicităţii ieri de Europol, organizaţia de combatere a criminalităţii la nivel european, pune piedică României şi Bulgariei la liberul acces în spaţiul comunitar.

Raportul vine la doar două zile după avizul favorabil dat de europarlamentari, care au decis că ambele ţări întrunesc toate condiţiile".

Potrivit studiului Europol, "sud-estul Europei a devenit principala poartă de acces pentru contrabanda cu droguri, arme şi persoane în Uniunea europeană. (...) Grupurile criminale din Albania, Turcia sau din fosta URSS ar putea să profite de extinderea libertăţii graniţelor europene, în cazul în care România şi Bulgaria vor adera la spaţiul Schengen", se mai arată în raport.

Cotidianul Bursa publică un articol intitulat "Finanţele au împrumutat aproape un miliard de euro".

Este vorba de prima emisiune de obligaţiuni lansată în acest an de minister pe piaţa locală, notează şi Ziarul Financiar. Prin acest împrumut, ministerul Finanţelor a absorbit valuta care a intrat în piaţă după reducerea rezervelor minime obligatorii.

O mai bună utilizare a banilor din rezerve ar fi să fie lăsaţi băncilor pentru finanţarea economiei reale, scrie Bursa citând opinia analistului economic Lucian Isar.

"România nu a ieşit pînă acum pe pieţele externe pentru că nu există apetit pentru titlurile româneşti din cauza unui complex de factori care includ incertitudinea politică şi neîncrederea în continuarea performanţelor fiscale anunţate", îl citează Ziarul Financiar pe Nicolae Chideşciuc, economistul şef al ING Bank.