Revista presei economice, 4 martie

Statul dă drumul la angajări, tăierile ilegale de păduri, scandalul şpăgii din vămi şi spitale construite în parteneriat public-privat sunt câteva din principalele subiecte din presa economică.

Ziarul Financiar se deschide cu titlul "Boagiu devine Berceanu 2 al autostrăzilor: nu mai e gata Cernavodă-Medgidia în 2011".

"Anca Boagiu, ministrul transporturilor si al infrastructurii, începe să aibă din ce în ce mai multe trăsături comune cu predecesorul său, Radu Berceanu, dar şi cu alţi miniştri anteriori ai transporturilor, Ludovic Orban sau Gheorghe Dobre, care deşi au avut pe mână câte 2 miliarde de euro anual, doar au vorbit că vor face autostrăzi şi nu le-au făcut", notează ziarul.

"Nici la capitolul căi ferate România nu stă mai bine".

Este posibil ca nici modernizarea liniei Bucureşti-Constanţa să nu fie gata în iulie.

"Dar chiar şi dacă va fi, drumul la mare va dura două ore şi jumătate, cu 10-20 de minute în plus faţă de timpul parcurs înainte ca acest tronson să intre în reparaţii".

Costul modernizării se ridică la 1 miliard de euro.

"Statul declară austeritatea încheiată", titrează Ziarul Financiar.

"Guvernul a extins regula "o angajare la şapte locuri vacante" de la nivelul unei administraţii la nivel de judeţ".

Aceasta "înseamnă că, prin cumul, pot fi efectuate mai multe angajări decât era posibil luându-se în considerare o singură autoritate locală".

Vara trecută, guvernul decisese eliminarea din schema autorităţilor locale a 59 000 de posturi.

Ziarul Financiar se întreabă "Cum a ajuns prejudiciul din tăierile ilegale de păduri la un miliard de euro".

"Douăzeci de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiaţi ilegal din pădurile româneşti cauzând un prejudiciu cert de peste un miliard de euro, în baza datelor oficiale existente.

"Suma ar putea fi de fapt de câteva ori mai mare dacă luăm în calcul furturile nedepistate de pădurari şi vidul legislativ din perioada 1990-2000, când restituirea pădurilor a ridicat numărul proprietarilor la peste 800.000".

Jumătate din păduri se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor "Romsilva", iar cea mai mare parte a micilor proprietăţi nu sunt administrate de ocoalele silvice, deşi o lege din 2005 prevede acest lucru.

Presa se ocupă şi azi de fenomenul şpăgii din vămi.

"Judecarea cererii de eliberare din arest a fostului şef al Vămii Ploieşti, Cornel Costea, a scos la iveală posibila implicare a unor persoane cu funcţii mult mai înalte decât a sa, după cum s-au pronunţat procurorii anticorupţie", scrie Curierul Naţional.

"Costea impunea neîntocmirea documentaţiei vamale până nu i se achitau comisioanele aferente". El a continuat să solicite bani şi după ce au început arestările din vămi, relevă ziarul.

Bursa ne informează că "procurorii Parchetului Constanţa au decis, pe 1 martie, neînceperea urmăririi penale în cazul lui Sorin Blejnar şi al altor persoane din cadrul Ministerului Finanţelor publice, în dosarul autorizării unui antrepozit fiscal de depozitare a produselor petroliere".

În componenţa comisiei care a autorizat antrepozitul se regăsea, din partea Gărzii Financiare, Sorin Blejnar, la acea dată comisar general adjunct".

Curierul Naţionalcomentează într-un articol posibila realizare în parteneriat public-privat a şase spitale de urgenţă.

"Va fi unul din cele mai importante proiecte de investiţii în infrastructură spitalicească din ultimii 30 de ani care are şanse reale de realizare deoarece finanţarea nu va avea legătură cu bugetul statului, iar managementul va fi privat", scrie ziarul citându-l pe ministrul sănătăţii, Cseke Attila.

"Statul va participa cu terenurile, iar companiile interesate cu finanţarea. Ministrul spune că "deşi unităţile vor fi ridicate cu bani privaţi, acestea vor funcţiona în regim public, bazat pe sistemul de asigurări de sănătate".

Sub titlul "Polonia se pregăteşte pentru un exod al forţei de muncă", Ziarul Financiar publică un articol în care citim că "aproape o jumătate de milion de polonezi ar putea pleca la muncă în Germania şi Austria, în condiţiile în care cele două ţări îşi deschid pe 1 mai pieţele forţei de muncă pentru muncitori din zece ţări est-europene, inclusiv România. (...)

"Deschiderea pieţei locurilor de muncă din aceste ţări, corelată cu absenţa a două milioane de muncitori polonezi, care au părăsit ţara în anul 2004, ar putea avea un impact dezastruos asupra creşterii economice a Poloniei, potrivit Asociaţiei Angajatorilor Polonezi, care reprezintă peste 7 000 de companii cu trei milioane de angajaţi".