Revista presei economice, 30 iunie

Creşterea încrederii în economia românească, semnale de revigorare a creditării şi eficienţa administraţiei care depinde de calitatea angajării sunt numai o parte din temele care reţin atenţia în presa economică.

Bursa şiZiarul Financiarconsemnează, sub acelaşi titlu: "Încrederea populaţiei şi a companiilor în economia românească s-a îmbunătăţit uşor în iunie", în timp ce la nivelul Uniunii Europene ea a scăzut uşor, potrivit unui sondaj efectuat lunar de Comisia de la Bruxelles.

Toate ziarele consemnează decizia de ieri a Băncii Naţionale de a menţine rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a noua şedinţă consecutiv, precum şi nivelul existent al rezervelor minime obligatorii.

BNR vede "semne incipiente" de revigorare a creditării, asociate inclusiv continuării scăderii ratelor dobânzilor practicate de bănci la împrumuturi şi depozite, dar şi lipsa redresării consumului, notează Ziarul Financiar.

Subiectul este abordat şi de Curierul Naţional, care îşi deschide ediţia cu titlul "Un an de batjocură pentru fraierii care economisesc".

Iunie urmează să fie "a douăsprezecea lună consecutivă în care dobânda de referinţă se situează sub rata inflaţiei".

"Deponenţii s-au trezit astfel că valoarea banilor ţinuţi în bănci a scăzut în loc să crească. Nu există stimulentul de a economisi, pentru că pierzi că bani".

Ziarul citează între altele opinia consultantului financiar Bogdan Baltazar, care "consideră că dependenţa mare a României de finanţarea externă este şi un rezultat al unei politici care nu încurajează deloc imobilizarea de resurse".

Bogdan Baltazar mai susţine şi că "responsabilitatea pentru derapajul inflaţionist trebuie căutată la factorii de decizie politică, şi nu la Banca Naţională".

Ziarul Financiar consacră un amplu articol "plasei de agenţii guvernamentale şi agenţioare ce sufocă administraţia locală", după cum suna verdictul pus de preşedintele Traian Băsescu luni în Parlament.

În prezent - scrie ziarul - există 41 de de tipuri de instituţii deconcentrate - oficii, direcţii, comisariate, complexe sportive sau cluburi - care prestează servicii în unităţile teritoriale în numele puterii centralizate.

"În total, la nivelul ţării aceste 41 de tipuri de instituţii înseamnă 1451 de "unităţi prestatoare de servicii care funcţionează în afara puterii locale - primării, consilii judeţene, municipale sau locale.

De ani de zile, conducerea lor este decisă politic, aşa cum se întâmplă la toate instituţiile publice, fie că sunt agenţii guvernamentale, fie regii sau companii de stat".

"Ponderea cheltuielilor cu administraţia în PIB este foarte mare, peste 25%, ceea ce plasează România (...) alături de Grecia, Spania sau Portugalia". Nu există altă opţiune: "costurile trebuie reduse", relevă Ziarul Financiar.

Numai că "lucrurile nu trebuie analizate exclusiv prin prisma reducerii cheltuielilor prin tăieri de posturi", îl citează ziarul pe Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată.

"Accentul trebuie pus pe calitatea angajării la stat pentru că eficienţa nu se obţine doar prin reduceri de personal".