Revista presei economice, 28 martie

Conivenţă frauduloasă din sistemul achiziţiilor publice, arieratele companiilor de stat, situaţia sistemului de sănătate şi întărirea leului sunt teme centrale în presa economică de azi.

Ziarul Financiar se deschide cu un articol de analiză a pieţei achiziţiilor publice, "care reprezintă cel puţin 15% din PIB-ul României. Statul, prin instituţiile sale, este cel mai mare cumpărăror. Astfel şi interesul faţă de achiziţiile statului este foarte mare".

"Analiştii consultaţi în trecut de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt cu dedicaţie. (...) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a anulat anul trecut 603 licitaţii în valoare de 2,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că procedura de organizare a fost complet greşită", scrie ziarul.

"De 20 de ani există o conivenţă frauduloasă între firme şi autorităţile publice", o citează ziarul pe Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Agenţiilor Publice (ANRMAP).

Totuşi, "până în prezent nu s-a auzit ca să intre cineva la închisoare sau să plătească din buzunarul lui un prejudiciu creat instituţiei prin achiziţii dubioase", remarcă Ziarul Financiar.

"Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru cheltuirea a 25% din veniturile statului cu încălcarea legii.

Problema mare, spune şefa ANRMAP, este că în România nu există un control de audit intern cum există în Franţa.

Şi nu există obişnuinţa autorităţilor de a se îndrepta împotriva vinovaţilor când se creează un prejudiciu".

Autoritatea de monitorizare a elaborat de luni bune un proiect care prevede ca, la nivelul instituţiilor centrale ale statului, licitaţiile să se organizeze centralizat.

Proiectul, care ar permite economii de miliarde de euro, nu a fost încă aprobat, relevă Ziarul Financiar.

Acelaşi cotidian publică un articol intitulat "Încep încă doi ani de terapie FMI", cu referire la noul acord de tip preventiv încheiat de ţara noastră cu Fondul Monetar Internaţional, care intră în vigoare la 31 martie.

"Cea mai mare problemă o constituie arieratele din sectorul companiilor de stat, care sunt mult mai mari decât cele guvernamentale, potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România".

Cheltuielile publice sunt încă "infestate de ineficienţă", îl citează şi Curierul Naţional pe Jeffrey Franks.

Ziarul menţionat deschide cu un articol intitulat "Salarii pentru bugetari sau investiţii în economie?".

Ziarul il citează pe vicepreşedintele Consiliului National Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Florea Pîrvu, care susţine că "orice surplus de bani trebuie îndreptat către investiţii în următorii ani pentru a putea ieşi din criză şi a ne dezvolta. Dacă băgăm banii în consum nu vom face altceva decât să repetăm greşelile din trecut care ne vor afunda şi mai mult".

Ziarul Financiar publică un articol din care rezultă că deşi veniturile bugetare totale au urcat cu 8,3% în primele două luni ale anului, cheltuielile de investiţii făcute de stat au scăzut în acest interval cu peste 17%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010.

"Autorităţile amână cheltuielile pentru investiţii care ar trebui să tragă economia din recesiune".

Sub titlul "Pachetul de servicii medicale de bază - primul pas al reformei din sănătate", Curierul Naţional publică opinia preşedintelui Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Nicolae-Lucian Duţă, că "una dintre cauzele subfinanţării sistemului este faptul că nu avem curajul să recunoaştem că nu putem să oferim toate serviciile medicale la un anumit nivel calitativ".

O opinie similară are şi Carmen Radu, director general adjunct al Eureko Asigurări: "Nu mai este un secret că sistemul public de sănătate, în forma actuală, nu mai poate gestiona eficient nici resursele de care dispune, nici cerinţele în materie de calitate a serviciilor medicale".

Sub titlul "Euro, sub 4,1 lei", cotidianul Bursa scrie că "Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de referinţă de 4,0881 lei/euro, fiind cel mai redus nivel din ultimul an".

Unii experţi susţin că aprecierea leului se datorează îmbunătăţirii perspectivei macroeconomice, comparativ cu situaţia din ţări precum Portugalia şi Grecia", în vreme ce alţii consideră că "deprecierea euro şi a dolarului nu are, de fapt, nicio legătură cu piaţa internă".