Revista presei economice, 21 aprilie

Sărbătorile de Paşte se apropie cu paşi repezi şi din paginile Curierului Naţional, aflăm că românii ţin pe lângă tradiţii şi la o masă cât mai îmbelşugată.

Bugetul necesar este vizibil mai mare decât anul trecut, după creşterea TVA, ce a avut loc vara trecută şi care s-a tradus printr-o inflaţie, în ultimele 12 luni, de circa opt procente.

De cealaltă parte, comportamentul prudent indus de criză, tăierile salariale la bugetari, rata şomajului îngrijorătoare şi temerile românilor că economia nu va creşte, i-a determinat pe aceştia să încerce să cheltuie cât mai puţin.

Dacă în anii anteriori, în special cei de creştere economică, mai multe familii, chiar abuzau în această perioadă de portofel, anul acesta, fie prin căutarea celor mai bune preţuri, fie prin renunţarea la o parte din produsele de sărbătoare, au încercat să corecteze comportamentul risipitor din trecut.

Aşadar se aşteaptă ca în timp ce la unele familii, iepuraşul să treacă pe la cei dragi, cu daruri mai puţine, pe la altele chiar să nu treacă deloc.

Ziarul Financiar ne anunţă că la mai bine de doi ani de la evenimentele care au zdruncinat pieţele valutară şi monetară de la Bucureşti, economiştii nu au reuşit să ajungă la o concluzie comună dacă leul a fost ţinta unui "atac speculativ" sau nu.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parlamentare, leul era sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro.

BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însă a lăsat piaţa fără lei, iar în aceste condiţii a apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară.

Acelaşi ziar face cunoscut faptul că băncile anunţă apariţia primelor semne de revenire a economiei şi se pregătesc să reia vânzarea de credite după aproape doi ani, în care soldul finanţărilor a stagnat, primii clienţi vizaţi fiind companiile din industrie şi exportatorii.

BNR anunţă însă că se pregăteşte să pună din nou piciorul pe frână, inclusiv prin măsuri de limitare a creditului în valută, pentru a contrabalansa eventualele excese.

Preţul aurului a depăşit pragul de 1.500 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie, iar argintul a urcat până la un maxim al ultimilor 31 de ani pe fondul deprecierii dolarului, mai aflăm din Ziarul Financiar.

În plus, preţurile ridicate la petrol, temerile privitoare la inflaţie, cele legate de criza datoriilor din zona euro, cât şi tensiunile politice din regiuni ca Orientul Mijlociu sunt factorii care vor menţine preţul aurului la un nivel ridicat, consideră analiştii.

Ziarul Bursa semnalează că oamenii de afaceri din ţara noastră sunt de părere că autorităţile desconsideră firmele autohtone, prin susţinerea investitorilor străini.

Astfel, întreprinderile mici din România ar putea investi anual circa un miliard de euro.

În comparaţie cu ţări ca Polonia, Cehia sau Ungaria, unde firmele din afară au investit în producţie, în România, investiţiile străine au fost preponderent speculative, regăsindu-se, în special, în clădiri şi terenuri.