Revista presei economice, 16 martie

Ziarul Financiar se deschide cu titlul "Criza nucleară din Japonia a contaminat pieţele financiare din întreaga lume".

"Planurile nucleare ale României rămân în picioare chiar şi după dezastrul din Japonia", se intitulează un articol pe două pagini din acelaşi cotidian.

"Dar este posibil să fie înăsprite normele de siguranţă, aşa cum se va întâmpla în întreaga lume".

La noi, statul plănuieşte ca până în 2035 40% din electricitate să fie generată în centrale nucleare, faţă de circa 20% în prezent.

"Urmează să se construiască încă două reactoare la Cernavodă şi o nouă centrală".

După plecarea Ruxandrei Brutaru de la conducerea Tarom şi a lui Liviu Costache de la Compania Naţională de Drumuri, acesta din urmă "după numai jumătate de an", Ziarul Financiar publică un articol intitulat "Şefii firmelor de stat numiţi netransparent aduc pierderi".

Autorul critică "modalitatea defectuoasă de atribuire a funcţiilor de cel mai înalt nivel în companii de stat, fără posturi scoase transparent la concurs. (...) Criteriile politice după care sunt puşi în funcţie oameni fără experienţă în gestiunea afacerii costă statul anual sute de milioane de euro".

Revista 22 se ocupă de "preţul carburanţilor", "un tsunami de neoprit care cade asupra economiei noastre", cum îl descrie autorul articolului, Dan Suciu.

"Faptul că suntem la un record de preţ, chiar dacă nu suntem chiar la un record de cotaţie vine şi din faptul că avem cea mai mare acciză din istoria petrolului românesc."

"Ministerul de Finanţe - al patrulea jucător în acest mecanism care creşte preţul la benzină - îşi freacă palmele cu bucurie când încasează accizele, ba chiar de 1 martie a eliminat şi o facilitate de acciză redusă pe biocarburanţi care a pus încă 8 bani pe preţul deja în creştere", relevă autorul. Pe o piaţă neconcurenţială ca cea românească, "preocuparea legată de preţul benzinei nu va fi decât un slogan populist", consideră autorul.

Curierul Naţional publică un articol intitulat sugestiv "Agricultura, un exerciţiu de supravieţuire".

"Fermierii români se luptă cu o legislaţie stufoasă, subvenţii insuficiente şi primite mult prea târziu. In plus, suprafeţele agricole sunt fărâmiţate, iar cei care nu îşi cultivă terenurile ar putea să fie amendaţi", scrie ziarul.

Sub titlul "Mediul rural ţine pasul cu oraşele doar pe TV şi telefonie mobilă", Ziarul Financiar comentează "o cercetare de piaţă realizată în 2010 de Gallup (care) arată prăpastia dintre urban şi rural: 78% din familiile de la ţară nu au acces la net, iar 47% nu au telefon fix".(...)

"Cele aproximativ 3,5 milioane de gospodării din România care sunt situate în mediul rural au de recuperat un decalaj uriaş în raport cu mediul urban în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor de internet şi a telefoniei fixe".