Revista presei economice, 14 martie

Ziarul Financiar începe publicarea rezultatelor unei anchete lansate în mediul privat privind priorităţile din economie. Ziarul relevă că "în ultimii cinci ani statul a avut la dispoziţie din taxe şi contribuţii 200 de miliarde de euro cu care a plătit pensii, salarii, bunuri şi servicii şi a făcut investiţii". "Problema principală a cheltuirii banului public o reprezintă lipsa de transparenţă", consideră Valentin Tomşa, director general al SAP România, filiala de la Bucureşti a gigantului german din IT. Pe de altă parte, relevă acesta, "dacă procesul de numire (a funcţionarilor publici) pe criterii politice va continua, indiferent de măsurile luate, efectul practic va fi foarte limitat şi disproporţionat faţă de investiţiile făcute".

Despre eficienţa cheltuielilor publice este vorba şi într-un amplu articol intitulat "Economia sănătăţii este necesară pentru sănătatea economiei", semnat de Theodor Stolojan în cotidianul Bursa. "Orice reforme făcute în cadrul sistemului existent, inclusiv majorarea cheltuieililor pentru sănătate, pot aduce unele îmbunătăţiri, dar nu rezolvă problema de fond" a sistemului public sanitar din România. Acesta este "neviabil economic şi, în consecinţă, performanţa sa va fi continuu sub standard", susţine autorul.

Curierul Naţional se deschide cu un articol cu titlul "Stoparea contrabandei, o fata morgana". De la 1 ianuarie, la graniţe sunt scanate între 1 şi 3 TIR-uri dintr-o sută". Ca urmare, "capturile însumează maximum 6% din piaţa neagră (27 de milioane de pachete de ţigări faţă de 450 milioane de pachete câte au fost vândute ilegal anul trecut)".

Subiectul este abordat şi de săptămânalul Capital de avocatul Gabriel Biriş sub titlul "Un nou început?". "Vameşii arestaţi sunt, în cea mai mare parte, găinari care păstoreau o mică contrabandă de graniţă. Grosul cantităţilor (să nu uităm că vorbim de echivalentul a circa 1000 de TIR-uri pe an) nu puteau trece altfel decât în transporturi mari, nu cu sacul sau portbagajul prin vamă. Iar protecţie este şi în interior, altfel cum ar putea fi depozitate şi distribuite asemenea cantităţi? La transporturile mari (camioane, containere) sunt de fapt profiturile cele mai mari. Nu am văzut încă arestări de persoane implicate în astfel de operaţiuni. În plus toată lumea vorbeşte de ţigări, prea puţini însă vorbesc de alte zone de mare fraudă: alcool, combustibili, produse alimentare, haine etc. Să ne înţelegem: fără nivelul acesta al fraudei, deficitul nostru ar fi fost excedent! Dacă se doreşte curăţenie, trebuie făcută peste tot. Dar oare se doreşte?" se întreabă Gabriel Biriş în revista Capital. Autorul se referă şi la metodele de control indirect. "Nu se pot aplica măsuri de control indirect la persoanele fizice fără să existe o declaraţie de avere şi patrimoniu pentru a da referinţă. Dar se pare că tocmai factorul politic nu doreşte acest lucru", notează autorul. Acesta revine cu ideea, lansată public în mai 2004, a necesităţii unui "moment zero", "aşa cum au făcut belgienii, italienii, englezii sau germanii, impozitând sumele declarate voluntar.

Ziarul Financiar publică "O prognoză şoc pentru curs: euro va coborî la 4 lei". "Viziunea americanilor de la JP Morgan este împărtăşită de tot mai mulţi analişti", scrie ziarul. "Isărescu bate cursul să priceapă inflaţia", titrează Săptămâna Finaciară un articol pe aceeaşi temă. "Banca Naţională se simte obligată să încerce să ţină preţurile în frâu cu ajutorul cursului de schimb".

Ziarul Financiar îşi deschide ediţia cu un amplu articol intitulat "Japonia trebuie să se reinventeze după cel mai puternic cutremur din istoria sa". "Cei 127 de milioane de japonezi trăiesc de trei zile un coşmar: cutremur, tsunami, alertă nucleară". Iar Bursa publică, tot pe prima pagină, un articol sub titlul "Preţurile mărfurilor agricole, în declin în urma cutremurului din Japonia".