Revista presei economice, 10 februarie

Sub genericul "Scandalul vămilor", Bursa scrie că "punerea sub acuzare a şefului vămilor reprezintă o premieră într-un scandal în care, până în prezent au fost anchetaţi doar simpli poliţişti şi lucrători vamali".

Ziarul Financiar se întreabă: "Mărginean este vârful piramidei, sau vârful aisbergului? (...) Mărginean este cel mai important personaj din vamă care a ajuns în atenţia procurorilor. Insă nu este cel mai important din sistem". Mărginean era şi vicepreşedinte al ANAF, al cărui şef este Sorin Blejnar, reaminteşte cotidianul menţionat.

"Dacă procurorii au ajuns până la şeful vămilor, ce se întâmplă cu Poliţia de Frontieră?", se întreabă Ziarul Financiar. "Vămile ţin de ANAF, deci de Ministerul de Finanţe. Poliţia de Frontieră este o structură în subordinea Ministerului de Interne. Or, cei mai mulţi dintre reţinuţii sau arestaţii în cazul dării sau luării de mită sunt poliţişti de frontieră" (...) Ce se întâmplă cu şefii lor?".

Sub titlul "O altă perspectivă", Bursa scrie că "în ţara noastră ar exista deja, la judeţele de la graniţa cu Ungaria (deci cu spaţiul Schengen), şi nu numai, grupuri infracţionale transfrontaliere din cadrul Uniunii Europene. Mafia italiană ar fi doar un exemplu de notorietate în acest sens. Pentru aceste reţele, la care ar fi racordaţi" - conform surselor ziarului - "şi unii politicieni locali dar şi anumiţi oameni de afaceri, aderarea ţării la spaţiul Schengen ar reprezenta o fluidizare a afacerilor ilicite".

"Dacă anchetele în desfăşurare nu vor atinge şi capii reţelelor piramidale, atunci ipoteza că, prin aceste descinderi nu s-ar face decât o rotire a cadrelor, cu sacrificarea "pionilor", prinde tot mai mult contur", susţine ziarul. "Dacă ipoteza citată se adevereşte, nu este exclus ca ultimele evenimente să se concretizeze într-o triplă lovitură: ar creşte credibilitatea autorităţilor în ochii opiniei publice în an preelectoral, ar duce, într-un final, la integrarea ţării noastre în spaţiul Schengen, dar ar consolida şi o serie de afaceri ilegale deja existente", conchide Bursa.

Sub titlul "Băncile nu vor putea să acopere costurile cu reţelele teritoriale, dacă nu finanţează companiile", Ziarul Financiar îl citează pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu care a afirmat ieri la un seminar că "băncile trebuie să acorde mai multă importanţă sectorului corporatist şi IMM-urilor, pentru că dacă vor continua să se bazeze numai pe creditarea populaţiei, nu vor putea să crească".

Curierul Naţional titrează şi el că "băncile trebuie să-ţi schimbe ţinta". "Băncile comerciale vor trebui să se implice în eforturile de schimbare a modelului economiei româneşti de la unul bazat pe consum, la unul axat pe producţie şi activitatea în sectoare cu valoare adăugată mare, prin creditarea corporaţiilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii".

Ziarul Financiarpublică şi opinia bancherilor comerciali că "IMM-urile prin natura lor comportă un risc mai ridicat în comparaţie cu sectorul corporate. (...) La nivelul sistemului bancar, creditele neperformante sunt de patru ori mai mari la IMM-uri decât la companiile mari".

Sub titlul "Exporturile, plus 28%. Ce va fi în 2011?", acelaşi cotidian constată că "septembrie, octombrie şi noiembrie au adus chiar recorduri istorice pentru valoarea lunară a exporturilor, care a oscilat în jurul a 3,5-3,6 miliarde de euro". Articolul remarcă şi "potenţialul ridicat de creştere al exporturilor româneşti în ţările din afara UE, unde s-a înregistrat în 2010 un ritm de creştere de 38,7% comparativ cu 24,4% în ţările membre UE".

Totuşi, "deşi au avut o evoluţie bună în 2010, exporturile nu au reuşit să antreneze revenirea economiei care a continuat să se zbată în recesiune, în absenţa redresării cererii interne", scrie Ziarul Financiar.