Revista presei centrale, 5 august

"Cum a jumulit Bechtel statul român" - ne spune EVENIMENTUL ZILEI. Preţurile astronomice încasate de Bechtel în România au fost posibile din cauza anexelor secrete din contractul încheiat cu statul român pentru construcţia Autostrăzii Transilvania - susţine ziarul. Compania Naţională de Autostrăzi i-a plătit societăţii americane preţuri de până la trei ori mai mari pentru materialele de construcţii achiziţionate, decât cele practicate de firmele autohtone.

Astfel, preţul unui km de autostradă a ajuns la 16 milioane euro, faţă de un cost normal de 5-6 milioane euro, cost la care s-a şi încheiat, de fapt, contractul, în 2004. Ce să mai spunem că pentru fiecare metru pătrat de iarbă plantat pe sectorul Câmpia Turzii-Gilău Bechtel a decontat 1.112 euro. Numai în luna aprilie 2009, americanii au încasat din însămânţarea de iarbă peste 150 de mii de euro. După ce statul român a reuşit să rezilieze, zilele trecute, acest contract păgubos, în septembrie se va ţine prima licitaţie pentru continuarea construcţiei Autostrăzii Transilvania.

Despre acelaşi subiect, ROMÂNIA LIBERĂ scrie: "Bechtel pleacă de pe autostrada Transilvania cu 28% din lucrări făcute şi 68% din bani luaţi". Faptul că guvernele care s-au succedat din 2004 şi până în prezent au gestionat prost acest contract şi că ulterior au tărăgănat rezilierea lui ne-a costat peste 500 de milioane de euro - susţine ziarul.

"Transilvania, autostrada care nu se mai termină" - titrează şi ADEVĂRUL, care afirmă, în continuare, că după ce Bechtel a renunţat la şase tronsoane din proiect, oficialii de la Transporturi nu au niciun plan concret pentru finalizarea autostrăzii dintre Braşov şi Borş. Şase mandate ministeriale, peste un miliard de euro cheltuiţi de la bugetul de stat şi numai 52 de kilometri finalizaţi. Aceasta este, până acum, istoria Autostrăzii Transilvania.

ROMÂNIA LIBERĂ încearcă să descopere "Ce rămâne după demisia lui Czeke". Cine vine la Ministerul Sănătăţii va fi obligat să ia doar măsuri nepopulare: va trebui să îşi asume răspunderea pentru noua lege a sănătăţii, care prevede privatizarea unor spitale şi spargerea monopolului Casei de Asigurări de Sănătate, principalul gestionar al banilor asiguraţilor. Dintre cei 21 de miniştri care s-au aflat, în 20 de ani, la cârma Sănătăţii, nici unul nu a reuşit să reformeze sistemul din temelii. Lupta cu producătorii de medicamente şi imposibilitatea de a da drumul asigurărilor complementare de sănătate au fost obstacole de netrecut - este concluzia ROMÂNIEI LIBERE. La rândul, EVENIMENTUL ZILEI analizează latura politică a demisiei Ministrului Sănătăţii şi scrie, citez: "UDMR îl înlocuieşte pe Czeke, dar nu mai acceptă lovituri sub centură". Culisele renunţării ministrului Cseke Attila la portofoliului Sănătăţii dezvăluie o luptă surdă între PDL şi UDMR pe orgolii şi bani, şi, în particular, la nivelul acestui minister, pe controlul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, adevăratul "cui al lui Pepelea".

"Poliţia hacea-parcea" - titrează JURNALUL NAŢIONAL pe prima pagină, unde mai afirmă că "reforma, prost aplicată, ameninţă să pericliteze ordinea de drept în România şi să slăbească autoritatea statului". Ziarul îşi porneşte analiza de la anunţul recent al ministrului Traian Igaş că este în curs procedura de disponibilizare a circa zece mii poliţişti, jandarmi, pompieri şi alte cadre. Reducerile de personal sunt necesare nu numai din considerente financiare, dar şi pentru că respectivele structuri au fost populate în timp cu tot felul de nepoftiţi care ard gazul pe banii noştri acolo. Problema e: vor fi trimişi în civilie, să-şi găsească un loc de muncă cinstit şi productiv, paraziţii din sistemul ordinii publice, cumetrii, nepoţii, piloşii? Vicepreşedintele Corpului Naţional al Poliţiştilor, comisar-şef Constantin Asofronie, se declară convins că, cităm: "Nu scăpăm nici de piloşi, nici de incompetenţi, ci doar de cadrele valoroase".

"Dosarul FNI - redeschis la Parchet" - titrează JURNALUL NAŢIONAL, care prezintă motivul acestui demers al procurorilor, şi anume că cercetările de până acum nu au aprofundat rolul jucat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu în prăbuşirea FNI. "Ultima şansă pentru păgubiţi să-şi recupereze banii" - aşa vede EVENIMENTUL ZILEI redeschiderea dosarului în această afacere veche de peste zece ani. Ziarul susţine că anchetatorii nu au verificat niciodată conturile beneficiarului final, Vântu, acesta fiind de fiecare dată scos basma curată."Vântu, vânat din toate poziţiile" - citim în ADEVĂRUL, care arată că, acum, după redeschiderea dosarelor se va cauta în special urma tuturor banilor pe care SOV i-a derulat în afacerile sale.