Revista presei centrale, 30 martie

Adevărul publică, pe prima pagină informaţii despre o parte dintre citez: "pârâcioşii demascaţi de Wikileaks".

Ziarul relevă că unele personalităţi publice româneşti s-au coborât până la a le livra informaţii de pahar şi de budoar diplomaţilor de la Ambasada Statelor Unite la Bucureşti.

Telegramele Wikileaks arată adevărata faţă a unor politicieni români, avizi să pară oameni bine informaţi şi combinatori de succes.

Tot Adevărul, şi tot din dezvăluirile Wikileaks, arată ceea ce ziarul numeşte "baletul pentru Bechtel" şi scrie că Ambasada americană a făcut constant presiuni asupra guvernului pentru a asigura finanţarea Autostrăzii Transilvania.

Concluzia: "păcatul originar al contractului şi jocurile politice au întârziat lucrările la autostradă."

Tot din surse Wikileaks, România Liberă scrie că "în iunie 2005, americanilor le era teamă că rivalitatea dintre Băsescu şi Patriciu ar putea afecta procesul omului de afaceri".

Ambasada americană avertiza: "Nu transformaţi cazul Patriciu într-unul de tip Yukos", cu referire la omul de afaceri rus, Mihail Hodorcovski, aflat de peste opt ani în închisoare, pedepsirea lui fiind interpretată drept răzbunare din partea lui Vladimir Putin.

"Wikileaks România: cazul Teo Peter: Băsescu a promis că autorul accidentului nu va face închisoare în România" - am citat titlul de pe prima pagină a Jurnalului Naţional.

Telegrama este clasificată drept "confidenţial" şi a fost transmisă la Washington de însărcinatul cu afaceri al Ambasadei, care subliniază că accidentul a fost larg mediatizat în România şi a declanşat proteste ale publicului.

Acelaşi ziar arată că trei oficiali de la CNSAS s-au plâns la ambasada americană de faptul că peste o mie de dosare ale Securităţii comuniste au fost distruse, dar şi că nu au acces la peste o sută de mii de dosare, care se află încă în custodia SRI şi SIE.

O pagină întreagă în Jurnalul Naţional despre raportările pe care le făcea cu regularitate şeful DNA, Daniel Morar, la Ambasada americane.

Între altele, Morar îi anunţa pe americani despre cazurile bombă pe care le va scoate DNA pe piaţă.

Gândul scrie despre preocuparea Ambasadei americane faţă de finanţatorii Alianţei DA, dar şi despre principalii colaboratori ai guvernului american în rândul politicienilor Alianţei.

"Ce fel de ţară mai e şi România" este titlul sub care Evenimentul Zilei publică un interviu cu academicianul Dinu C. Giurăscu, în care acesta vorbeşte despre motivele care l-au determinat să scrie cea mai recentă carte a sa.

În volumul "Arhitectura Bucureştilor încotro?", istoricul a încercat să surprindă deriva urbanistică a Bucureştiului din ultimii zece ani.

"Până la al Doilea Război Mondial, arhitectura Bucureştiului s-a dezvoltat în mod natural. N-a venit cineva s-o forţeze. Această dezvoltare a fost întreruptă în momentul în care regimul comunist a decis sistematizarea urbană: prima intruziune mare a factorului politic şi ideologic în dezvoltarea oraşului. "

"Acum a venit faza aceasta nouă, a turnurilor. Unde mergem? Am numărat 26 de blocuri-turn a căror construire e aprobată. Unele deja există, altele vor fi construite. În fond, dacă vrea cineva să transforme Bucureştiul într-o pădure de turnuri, să o facă. Dar să se folosească şi bucureştenii de aceste blocuri."

"Câteva societăţi de asigurări, avocatură, consultanţă şi de construcţii nu fac un oraş, o aşezare urbană. E aberant. Îmi dau seama că tăvălugul afacerilor imobiliare este foarte mare, dar cred că va veni o epocă în care o să mi se dea dreptate." - apreciază istoricul Dinu C. Giurăscu în interviul din Evenimentul Zilei.