Revista presei centrale, 3 august

"Care angajaţi vor fi sacrificaţi, de la stat sau de la privat?" - este întrebarea pe care o pune, cu litere mari, România liberă, pe prima pagină.

Ziarul îşi începe analiza de la constarea că "Guvernul nu are destui bani şi pentru mărirea de salarii bugetare şi pentru reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate. Din punct de vedere economic, cea mai bună decizie ar fi reducerea CAS care ar ajuta relansarea angajărilor în sectorul privat, a investiţiilor şi a consumului.

Analiştii economici, intervievaţi de România Liberă arată că, în actuala perioada de „convalescenţă” globală, este indicat „să nu faci excese” pentru a evita anumite riscuri. Nici o micşorare a CAS-ului şi nici o recuperare a salariilor bugetarilor nu par a fi măsurile cele mai nimerite în această perioadă în care trebuie să se manifeste prudenţa decizională.

Numai că, preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la Radio România, că recomandă Guvernului, ca prioritate, revenirea salariilor bugetarilor la nivelul la care au fost, arătând că abia apoi poate fi gândit un sistem de taxe redus.

Din acelaşi interviu acordat radioului public, a preluat şi Ziarul Financiar, care îl citează pe preşedinte: De la „am trecut la mustaţă de faliment“ la „mergem în continuare pe sârmă“.

Preşedintele a reiterat ieri ceea ce spusese în discuţiile cu Fondul: salariile bugetarilor nu vor putea creşte în acest an, dar promite că se va încerca remedierea situaţiei, de anul viitor, că tot vine alegerile. Tot Băsescu a anunţat că unele regii de stat vor fi lăsate să intre în faliment, pentru că nu-şi vor putea plăti datoriile restante.

Tot de la preşedinte am aflat că, citez: "România stă mai bine decât Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia din punctul de vedere al echilibrelor macroeconomice şi al nevoii de a se împrumuta".

Adevărul a mers în economia reală şi a constatat că "Firmele au ieşit doar parţial din recesiune". Principalii parametri ai evoluţiei economice arată, pe hârtie, în statisticile guvernamentale, chiar mai bine decât în anii dinaintea crizei.

Pentru oamenii de afaceri, producţia şi comenzile sunt pe creştere în acest an faţă de 2010, dar blocajul financiar le încurcă toate socotelile şi cu greu pot să facă angajări. Supravieţuirea este cuvântul de ordine.

Sectorul privat a rămas cu costurile impuse de Guvern, în 2009, la intrarea în criză, au crescut cheltuielile cu forţa de muncă, au fost introduse noi cheltuieli care nu mai sunt deductibile fiscal.

Numărul de salariaţi în sector a scăzut încontinuu din 2008 şi până în prezent. Singura măsură reală pentru mediul privat care s-a aplicat în 2010, dar care nu se mai aplică şi în 2011, a fost neimpozitarea salariului de 75% plătit oamenilor trimişi acasă, în şomaj tehnic.

Dar efectele crizei se văd cel mai mult în scăderea drastică a consumului. Aşa că, cel mai greu se redresează comercianţii. Scumpirea constantă a alimentelor a alungat clienţii, iar marile lanţuri de hipermarcheturi, care au invadat în urmă cu câţiva ani România, înregistrează pierderi din cauza reducerii cumpărăturilor pe care le fac consumatorii.

"Banii cheltuiţi de turiştii străini pe cazare în România, cât încasările unui mall" - titrează Ziarul Financiar, care face o analiză rece, bazată pe cifre, a succesului pe care l-a înregistrat, până acum, turismul românesc la capitolul turişti străini.

Turismul balnear, folosit adesea în discursurile politice ca o bună oportunitate a României de a se diferenţia de alte destinaţii turistice, a atras puţin peste un milion de euro, de la cei doar 22.000 de străini care s-au cazat măcar o noapte într-o astfel de staţiune. Nici per total nu stăm prea bine: cu ajutorul oraşelor mari, care susţin în continuare turismul în România, veniturile totale din cazarea turiştilor străini în hoteluri, pensiuni sau vile au ajuns anul trecut la 170-175 milioane euro, nivel similar cu cu cifra de afaceri obţinută de cel mai mare centru comercial din ţară, AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.

Şi pentru că tot veni vorba de turism, Jurnalul Naţional este "Călător pe urmele dacilor şi romanilor" şi atrage atenţia că cetatea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu se află, ca Sarmizegetusa Regia, în evidenţele UNESCO.

De aceea, Ministerul Culturii nu a putut aloca fonduri, iar Ministerul Turismului are alte preocupări. Istoria zace, acoperită de buruieni. Autorităţile locale şi judeţene nu s-au spetit nici ele cu implicarea. În rest, s-a furat de la vechiul oraş tot ce se putea fura.

S-a distrus masiv. Deşi săpăturile se fac de peste 120 de ani în perimetrul Sarmizegetusei romane, nici măcar 15% din ceea ce a fost acum două mii de ani aici, nu s-a descoperit! După cum spun arheologii, din colonia de aproape 40 de hectare nu s-a scos la iveală decât centrul.

În final, atragem atenţia asupra unui articol din Evenimentul Zilei despre "Ce pericole te pândesc în spatele contului Facebook".

A sparge un cont pe o reţea de socializare nu este o misiune imposibilă pentru un hacker. Potrivit specialiştilor, cei care divulgă prea multe informaţii personale pe reţelele de socializare se expun mai multor riscuri, printre care cel de furt al identităţii şi cel de a deveni o ţintă pentru agresorii sexuali.

Trebuie să limitezi acţiunile şi interacţiunile pe internet doar la persoane şi contacte de care eşti absolut sigur că nu reprezintă un potenţial pericol şi să nu postezi prea multe informaţii personale pe internet, indiferent de platforma folosită.