Revista presei centrale, 2 decembrie

"Paradă militară, mîndrie şi huiduieli", aşa vede Jurnalul Naţionalprincipalele repere ale Zilei de 1 decembrie, sărbătorită ieri în marile oraşe ale ţării şi care a reuşit să adune numai la Arcul de Triumf din capitală un număr record de bucureşteni: peste 25 de mii.

Articolul trece în revistă programul preşedintelui Traian Băsescu, ce a presupus şi băi de mulţime în diferite locuri din Bucureşti, unde s-a confruntat cu nemulţumirile unor cetăţeni. La acestea ziarul le adaugă şi pe cele exprimate la Alba Iulia, la adresa premierului Emil Boc, în momentul depunerii unei coroane de flori la statuia lui Mihai Viteazul.

În schimb, Evenimentul Zilei constată că, de Ziua Naţională, "Românii s-au suit pe tancuri ca la revoluţie".Titlul articolului face referire la momentul inedit petrecut în timpul paradei de la Arcul de Triumf, cînd militarii au oprit autovehiculele din dotare în apropierea pieţei Victoriei şi au lăsat publicul să se urce pe tancuri. Publicaţia notează un alt fapt inedit care a marcat sărbătoarea de 1 decembrie din acest an: motorul de căutare pe internet Google a indexat pentru prima oară sintagma "Românii sunt educaţi". Este vorba în special de cuvîntul "educaţi", care, la căutarea online, apare imediat după ce se tastează cuvintele "Românii sunt..."

Dacă tot am adus vorba prin intermediul ziarului de mai sus de revoluţia din 1989, ne îndreptăm atenţia spre Adevărul, care prezintă în articolul de fond de astăzi ceea ce numeşte "Revoluţia lui Mircea Dinescu". Nu este vorba de un interviu cu poetul, ci, după cum anunţă ziarul încă de pe prima pagină, din preambul, se încearcă o radiografie a acţiunilor întreprinse de Mircea Dinescu în anii premergători revoluţiei. Toate acestea sunt analizate de publicaţie în special prin prisma legăturilor dintre poet şi ambasadorul Olandei la Bucureşti de la acea dată, Coen Stork.

Încheiem revista presei cu o certitudine, dar şi cu o întrebare adresată de Curierul Naţional: "Privatizăm Sănătatea. Avem cu cine?" Din articol aflăm că certitudinea derivă din obligaţia asumată de România în faţa organismelor financiare internaţionale, iar răspunsul la întrebare vine după reacţiile obţinute de la asiguratorii privaţi: reforma sistemului de sănătate ar putea să nu-i atragă dacă nu oferă condiţii avantajoase şi pentru aceştia.