Revista presei centrale, 18 ianuarie

În România Liberă: "Arafat se întoarce la Ministerul Sănătăţii. Cine are de pierdut". Opozant declarat al privatizării sistemului medical de urgenţă, Raed Arafat spune că nu şi-a schimbat opinia. Revenirea sa încurcă planurile pe care şi le făcuseră firmele care voiau să se extindă pe sectorul medicinei de urgenţă, după ce au investit milioane de euro dotându-se cu ambulanţe.

Din Evenimentul Zilei aflăm viziunea unui medic francez de origine română, deschizător de drumuri în chirurgia coloanei, care a experimentat atât sistemul din Vest, cât şi pe cel autohton: "Stimulaţi concurenţa dintre spitalele de stat şi cele private!". Banii ar trebui împărţiţi echitabil între stat şi privat, în funcţie de cazuri. Cum taxele nu mai pot creşte şi banii ar rămâne aceeşi, concurenţa ar putea îmbunătăţi situaţia din spitale, cu saloane în care sunt înghesuiţi câte 8-10 oameni.

"Cum se poate dezamorsa politic criza din stradă"? - Adevărul analizează câteva variante. Răspunsul Puterii nu a fost coerent: preşedintele nu a avut nicio ieşire în public, iar premierul Emil Boc a oferit doar revenirea lui Arafat în Ministerul Sănătăţii. Soluţiile, pe care le aflâm din ziar, au fost avansate până acum doar de Opoziţie şi de nemulţumiţii din PDL. Aproape toate depind de raportul de forţe din Legislativ, unde Puterea are o majoritate clară.

În Jurnalul Naţional, mai mult de zece pagini despre protestele din ţară, sub titlul: "Arde-i!". "Acum şapte ani, Traian Băsescu a câştigat alegerile cu acest mesaj. Acum, Puterea îi arde pe alegători [...] la leafă, la pensii, la impozite. Mai nou şi pe cocoaşă [...] Seria fără număr de gafe ale Puterii, proasta guvernare şi efectele crizei economice au alcătuit un cocktail exploziv", scriu ziariştii. Jurnalul ne prezintă o serie de întâmplări de la proteste şi un interviu cu liderul Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu.

Ziarul Financiar ne aminteşte că vine scadenţa: "România începe în 2012 să plătească împrumutul record de la FMI. Are de unde?" Suma ce trebuie înapoiată anul acesta FMI este de 1,9 miliarde de euro. De unde ia Trezoreria banii? Dacă autorităţile nu vor reuşi să atragă mai multe fonduri europene şi investiţiile străine vor continua să se prăbuşească, se complică situaţia. Soluţia extremă ar fi accesarea fondurilor de la FMI din acordul stand-by.