Revista presei centrale, 14 martie

"România - Raiul falsificatorilor de bani" - titrează ROMÂNIA LIBERĂ, potrivit căreia bancnota de 100 de lei este preferata infractorilor. În ultimii doi ani, poliţiştii au găsit peste 6.000 de bancnote româneşti false. În penitenciare se află, însă, doar 11 condamnaţi pentru contrafacere de bani. În 2009 au fost cu 30 la sută mai multe falsuri de lei decât în 2008, iar cifrele din 2010 sunt în uşoară creştere faţă de cele de acum un an - spun poliţiştii. Falsificatorii plasează cel mai uşor bancnotele la piaţă şi în magazinele de cartier. Tot despre bani şi în GÂNDUL, care anunţă că ANAF se pregăreşte să controleze 12 români care au conturi în Elveţia.

Potrivit preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, autorităţile fiscale din Elveţia au transmis nu mai puţin de 80 de mii de informări referitoare la persoane fizice din România care au avut depozite bancare în această ţară, în perioada 2007-2010. Pentru primii 12, care au depozite de 50-60 milioane de euro, va fi verificată mai întâi provenienţa veniturilor, iar dacă posesorii conturilor NU vor avea explicaţii care să justifice transferurile, acestea vor fi, pentru început, impozitate cu 16%. Preşedintele ANAF a mai spus că, în ţară, se pregăteşte recuperarea a 150 de milioane de euro reprezentând TVA neplătită. Şi tot GÂNDUL scrie despre românii cărora băncile le-au luat casele, pentru că nu-şi mai puteau achita creditele. La Iaşi, 140 de oameni au fost daţi afară din locuinţe anul trecut. Numai că nici băncile n-au putut valorifica prea multe dintre aceste case, chit că preţul lor a scăzut cu 22 la sută. Nu există cumpărători.

Tragedia din Japonia ocupă pagini întregi în ziarele de astăzi. "Japonia, ca după război", sau "Impact economic de 35 de miliarde de euro" - sunt titlurile din JURNALUL NAŢIONAL, care consacră evenimentului şi o pagină de "mărturii despre apocalipsă".

"Japonia - cea mai gravă criză după cel de-al doilea război mondial" - titrează şi EVENIMENTUL ZILEI, care ne spune şi povestea unei românce, fostă bursieră a guvernului nipon, despre cum e să trăieşti în mijlocul unui popor care te învaţă să nu te plângi şi să nu-i părăseşti pe ceilalţi la nevoie."

"Noua Hiroşima" - este titlul ales de ADEVĂRUL pentru prima pagină, unde publică două fotografii cu oraşul de coastă Sendai, înainte şi după tsunami. Acealşi ziar aduce în discuţie cea mai mare problemă cu care se confruntă Japonia după cutremur: siguranţa centralelor sale nucleare: la cel puţin 3 dintre ele există pericol de explozie.

"Managementul deşeurilor, marea problemă a României" - titrează EVENIMENTUL ZILEI, care publică un interviu cu un europarlamentar din Comisia de mediu a Parlamentului European despre principalele probleme de mediu ale României şi despre efectele încălzirii globale. Din cauza lipsei politicilor de mediu în ultimele decenii, România se confruntă acum cu probleme serioase ce necesită acţiune imediată. Industrializarea rapidă a dus la poluarea apei şi a aerului. Solul şi apele sunt contaminate cu chimicale toxice din foste fabrici şi mine.

Dar poate că cea mai gravă problemă este că tone de deşeuri toxice au fost aduse în România din alte ţări ale Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, pentru a fi neutralizate sau doar depozitate. O altă problemă gravă este managementul deşeurilor în zonele urbane. În plus, şi modernizarea gropilor de gunoi a fost şi rămâne o provocare pentru România" - atrage atenţia europarlamentarul grec, Kriton Arsenis, un cunoscut activist pentru protejarea mediului în ţara sa. "Ar trebui să consumăm mai puţin, să refolosim, să reciclăm, să reducem cantitatea de gunoi produs, să reducem energia consumată şi să folosim mai des transportul în comun, nu maşinile private" - ne sfătuieşte europarlamentarul.