Revista presei centrale, 13 aprilie
Articole din Adevărul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei şi România Liberă.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 13 Aprilie 2011, 07:57
Adevărul analizează situaţia absorbţiei fondurilor europene de către România, care a fost evaluată ieri de Comisia de specialitate a Parlamentului European.
Ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, a stârnit, ieri, protestele europarlamentarilor pentru că nu s-a prezentat la audieri ca să dea explicaţii legate de absorbţia fondurilor europene. Eurodeputaţii o acuză de sfidarea Parlamentului European. Ea l-a trimis la audieri pe secretarul de stat Răzvan Murgeanu, care a fost oprit de europarlamentari, în timp ce încerca să prezinte un raport plin de cifre, cu care traducătorii abia ţineau pasul. "Păcat că ministrul nu a putut veni şi am fost nevoiţi să acceptăm prezenţa secretarului de stat. Dar, în mod normal, atunci când invităm ministrul, el trebuie să vină. Avem informaţii că doamna Udrea este la Bruxelles şi, de aceea, nu cred că este cel mai potrivit mod de a trata Parlamentul European", a declarat, pentru „Adevărul", un europarlamentar german.
Acelaşi ziar aminteşte evaluarea făcută la sfârşitul anului trecut de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, potrivit căruia România a reuşit să absoarbă doar a zecea parte din banii puşi la bătaie de Uniunea Europeană.
Jurnalul Naţional avertizează, pe prima pagină că, citez: "Pensiunile PDL atacă rezervaţia Parcul Naţional Bucegi". Ziarul dezvăluie că afacerile de pe Platoul Bucegilor sunt derulate de apropiaţi ai partidului de guvernământ, care au reuşit performanţa să obţină bani europeni.
Potrivit autorilor articolului, decizia statului de a construi un drum asfaltat până la Babele va facilita aceesul la cabanele şi hotelurile din zonă ale unor lideri politici sau apropiaţi ai acestora.
Acelaşi ziar susţine că firmele care au fost anunţate, ieri, câştigătoare ale contractelor de construcţie a unor tronsoane ale autostrăzii de pe culoarul 4 european, Bucureşti- Nădlac, sunt clienţii preferaţi ai Companiei Naţionale de Autostrăzi.
Câţi nitraţi se ascund sub eticheta apelor minerale -a încercat să afle Evenimentul Zilei. Aproape toate apele îmbuteliate (fie că este vorba despre apă carbogazoasă sau plată) de pe piaţa din România conţin nitraţi, potrivit analizelor realizate de singurul laborator acreditat de certificare a calităţii.
Vestea bună este că nivelul nitraţilor nu depăşeşte limita maximă admisă la nici un sortiment de apă. Cu toate acestea, acest indicator lipseşte cel mai des de pe etichete. Acelaşi ziar scrie că statul vrea să cumpere înapoi rafinăria Arpechim, care a fost vândută în 2004 la pachet cu toate celelalte active ale Petrom. Planul guvernului este de a integra Arpechim în Oltchim, care ar produce astfel şi carburanţi.
În România Liberă găsiţi astăzi povestea unui român cu simţ civic, specie rară pe la noi. De când şi-a pierdut soţia din cauza unei infecţii contractate într-un spital, fostul inginer Vasile Barbu şi-a dedicat viaţa monitorizării sistemului medical românesc.
A înfiinţat o asociaţie şi, de patru ani, înarmat cu o cameră ascunsă, umblă prin spitale pentru a le apăra drepturile pacienţilor.
Îl mai ajută 53 de voluntari, majoritatea studenţi la Medicină, recrutaţi din căminele studenţeşti, dar şi câţiva avocaţi, tot voluntari.
Faţă de alte fundaţii şi asociaţii, care trăiesc din sponsorizările firmelor din industria farmaceutică, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor se laudă cu autofinanţare din cotizaţii şi donaţii.
Îşi mai aminteşte cineva de teazurul României de la Moscova? România Liberă şi Jurnalul Naţional scriu că avem o comoară de 3,2 miliarde de euro în capitala rusă. Cele peste 91 tone de aur, constând în monede şi lingouri, care au fost depozitate la Moscova în timpul primului război mondial sunt meţionate într-o lucrare recentă a unui grup de istorici ruşi, care afirmă că, într-adevăr, tezaurul românesc este întreg - după cum a anunţat ieri Banca Naţională.
Numai că, ultima încercare de recuperare a tezaurului, recunoscută oficial, a fost în anul 1999 şi nu a aparţinut autorităţilor române, ci Comisiei Europene.