Revista editorialelor, 9 mai

Despre beneficiile şi neajunsurile Uniunii Europene - scrie astăzi Ovidiu Nahoi în editorialul pe care îl semnează în Adevărul.

Multe i se pot reprosa Europei: că nu are o politica globala coerentă - deţi cu greu poţi cere asta unui numar de 27 de naţiuni, cu istorii, interese si conceptii atât de diferite, că modelul ei social nu merge - deşi sunt multe modele sociale în Europa, cu rezultate diferite, iar lista reproşurilor poate continua.

Există însă cel puţin două mari cuceriri pentru Europa. Una este programul Erasmus, care permite tinerilor europeni să studieze în oricare stat al Uniunii, la costuri rezonabile, adesea aproape de zero. O alta cucerire este sistemul Schengen. Nu numai că a calatori astăzi în Europa este cu mult mai comod decât acum două decenii, dar aduce schimbari şi în conştiinta oamenilor, crede editorialistul.

Pentru România, chiar în afara sistemului Schengen fiind, această libertate de mişcare a adus ceva extraordinar: două milioane de compatrioti au dovedit în Europa de Vest ca românii nu sunt lenesi şi că acasă le lipseste doar managementul eficient. Adaugati ridicarea barierelor comerciale, libertatea de miscare a capitalurilor si a bunurilor.

Cum îi scapă Sistemul pe securişti - îşi intitulează editorialul din România Liberă, Dan Cristian Turturică. O grupare de infractori care furau utilaje agricole din Europa a cerut şi a primit sprijin pentru a se sustrage anchetei tocmai de la seful Directiei Judetene de Informatii Alba. Ioan Tarnu a intervenit in favoarea hoţilor pe lânga ofiterii de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate pentru ca aceştia să nu facă perchiziţii domiciliare şi să închidă dosarul.

Printre "darurile" primite in schimb: un sac de făină. Întocmai ca şi în cazul Dinel Staicu, afacerea de la Alba confirmă nu doar faptul că SISTEMUL există şi vinde în continuare influenta, dar şi că dă din ce în ce mai multe rateuri, crede Dan Cristian Turturică.

Mircea Mihăieş scrie în pagina de opinii a Evenimentului Zilei despre iniţiativa legislativă a senatorului PSD Victor Socaciu, conform căreia filmele străine ar trebui dublate în limba română.

Dublarea vocilor actoriceşti presupune apariţia unor departamente de specialitate, iar în cazul externalizarii activitatii, preţurile şi suspiciunile de clientelism şi corupţie ar putea creşte exponenţial. Industria filmului românesc va primi si ea o lovitura, deoarece o parte din fondurile pe care le acorda în momentul de fata statul provin din drepturile de difuzare a filmelor la televiziune.

Opera de arta este un act unic si irepetabil - altminteri nu s-ar bucura de un statut privilegiat. Personalitatea actoriceasca nu poate fi redusa la simpla aparitie fizica si la o gesticulatie mai mult sau mai putin expresiva. Un mare actor este, de cele mai multe ori, şi o mare voce, adaugă Mircea Mihăieş.