Revista editorialelor, 5 aprilie

"Ori la Bellu - ori la spital" - acesta este titlul editorialului semnat, în Gândul, de Adrian Cercelescu, care pare să fie de acord cu decizia Ministerului Sănătăţii de desfiinţare a spitalelor de la ţară şi nu vede în protestele de stradă contra acestor decizii decât, citez "strategii electorale ale primarilor".

Jurnalistul relevă, în continuare, citez că "Cel mai rău, în acest moment, e că toată ţara este arondată la un singur spital adevărat, care nici măcar nu e aproape, e la Viena, şi dacă n-ai bani sau baftă, nici nu te internează. Asta-i situaţia după 20 de ani de reformă sanitară neîntreruptă decât de altă reformă sanitară." - am încheiat citatul.

Liviu Antonesei ne arată în Adevărul, citez: "Justiţia cu zăbale politice", cu referire la recentul proiect de lege al guvernului privind plafonarea salariilor în învăţământ.

Şi acum argumentul principal al afirmaţiei din titlu:

"Există peste 15.000 de hotărâri judecătoreşti definitive care solicită plata din urmă a unor drepturi salariale, iar Guvernul a dispus amânarea acestor plăţi, pe motiv de criză. Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti constituie până şi în România un delict.Unde s-a mai pomenit ca un guvern să dea o lege care urmăreşte încălcarea legii?! Unde este autonomia Justiţiei? "

"În ce ţară anume s-a mai pomenit ca un guvern să-şi aroge dreptul de a face "dreptate", drept ce aparţine exclusiv Justiţiei? Să dai o lege care să împiedice aplicarea legii mi se pare o culme a amestecului politicului în chestiunile Justiţiei. La noi, pare ceva normal." - conchide Liviu Antonesei.

Călin Hera îşi porneşte editorialul din Evenimentul Zileide la rezulatele sondajului de opinie CURS, publicate ieri.

Citez din editorial: "Nu e un secret pentru nimeni: situaţia în care se află România, azi, e aproape de dezastru.

Cifrele sunt ameţitoare: 88% dintre respondenţi cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită (faţă de 77% anul trecut). Şi abia 3% speră ca România să iasă din criză până la sfârşitul acestui an.

Această lipsă de speranţă explică tot: de la neîncrederea în reforma sistemului sanitar (81% dintre români se îndoiesc că sistemul coplăţii serviciilor medicale va duce la îmbunătăţirea acestora) până la respingerea privatizării unor companii de naţionale (64% sunt împotrivă, posibil fiindcă marile privatizări de până acum au dat impresia că au fost făcute exclusiv prin "şpăguire")."

Concluzia: "sondajul descrie, ştiinţific, o societate lipsită de speranţă, dominată de neîncredere şi aflată într-o buimăceală ideologică de speriat."