Revista editorialelor, 3 februarie

Scena politică românească şi situaţia din Egipt sunt, astăzi, subiecte de analiză pentru editorialiştii ziarelor centrale.

Mircea Marian pleacă, în textul său de astăzi din Evenimentul Zilei, de la protestul liderilor PSD de luni, de la Piteşti, faţă de arestarea şefului Consiliului Judeţean Argeş, acolo unde preşedintele social-democrat Victor Ponta a spus : "Când Băsescu nu-i va mai proteja, vor răspunde toţi cei din justiţie care îşi permit să facă jocuri".

Dar, întreabă editorialistul, de ce l-a enervat pe Ponta atât de tare arestarea lui Nicolescu încât, cu doi ani înaintea unor alegeri pe care nu se ştie cine le va câştiga, începe să-i ameninţe pe judecători şi procurori? Realitatea este - consideră Mircea Marian - că nici el şi nici prietenul său Bănicioiu nu conduc PSD.

Puterea aparţine baronilor locali, care au acces la resurse, pe când cei de la Bucureşti se joacă în opoziţie. Arestarea lui Nicolescu este percepută de Vanghelie, Mazăre şi Oprişan ca o ameninţare directă, iar Ponta nu face decât să-i apere pe sponsorii care l-au pus preşedinte de partid.

Despre sponsori şi bani negri vorbeşte şi Radu Tudor în Jurnalul Naţional, dar ei aparţin, de această dată, exact taberei opuse, Puterii. Este o provocare uriaşă pentru liderii Opoziţiei - scrie jurnalistul - să obţină în alegerile locale şi parlamentare un scor apropiat de cel de acum din sondaje, adică peste 65%. Şi nu e simplu deloc, pentru că se vor lupta cu maşina infernală a Puterii, care merge cu foarte mulţi bani negri şi este condusă de un şofer diversionist şi manipulator.

Prin arestările recente şi cele care vor urma, Opoziţia a fost deja provocată. Campania a început. Urmează şi alte focuri de artificii din partea Puterii - crede Radu Tudor : încă un referendum, schimbarea Constituţiei, manevre DNA, stenograme, tot arsenalul.

Şi evenimentele din Egipt sunt analizate de editorialiştii ziarelor de la Bucureşti, să notăm aici doar un scurt fragment din textul comentatorului Adevărului de astăzi, Stelian Tănase. Când află totuşi că sunt muritori, dictatorii nu se lasă scoşi din istorie pe uşa din dos, blamaţi, acoperiţi de ruşine. Vor să se mai scrie o pagină despre ei în manuale. Nu cedează puterea decât alungaţi de popor.

Asistăm şi acum, în Egipt, la revolta unei noi generaţii din centrele urbane - continuă Stelian Tănase. În România „decreţeii" l-au răsturnat pe Ceauşescu. În Tunisia şi în Egipt - generaţia computerelor, a celor care navighează pe internet, care comunică la scară planetară. E revolta tinerilor născuţi în anii '80-'90. Ei nu acceptă să trăiască în trecut. Pe ei, miturile eroice care îi însoţesc totdeauna pe „liderii supremi" îi lasă indiferenţi. Ei privesc doar spre viitor.