Revista editorialelor 15 februarie

Cutremurul din Japonia trebuie să ne ridice întrebarea. "Cum ne-am descurca noi într-o situaţie similară?".

Aceasta este ideea mai multor editoriale din ziarele zilei.

Pe nuca numită Pământ s-a petrecut şi se petrece încă o tragedie, cea din Japonia - scrie Lucian Avramescuîn Jurnalul Naţional.

Cu ce au păcătuit japonezii? I-am văzut la ei acasă harnici, metodici, disciplinaţi, construind, în insulele lor sărace, o civilizaţie unică pe planetă. Dar acum o parte a Japoniei nu mai există. Sau dacă există e asemenea unui cimitir acvatic. Stafia nucleară, cea care a bântuit Ţara Soarelui Răsare după război, prin tragediile de la Hiroshima şi Nagasaki, reapare azi multiplicată, înmiită prin moartea care staţionează în centralele cu uraniu.

Comentând apoi realităţile interne, Lucian Avramescu scrie : cutremurul din Japonia pare mai blând decât cutremurul mizeriei zilnice dintr-o capitală europeană numită Bucureşti.

La Capitala ţării se referă şi Marius Niţuîn Gândul el face un inventar al problemelor pe care le-ar avea Bucureştii în caz de cutremur.

Consolidarea clădirilor e o glumă bună. La actualul ritm de lucru, cele 113 construcţii încadrate în clasa 1 de risc seismic vor fi rezolvate în vreo 150 de ani. Încă mai periculoase decât clădirile sunt benzinăriile de cartier răspândite peste tot - continuă jurnalistul. Rezervoarele de GPL, trăiască gazul că e ieftin!, sunt aproape lipite de şcoli, blocuri şi grădiniţe. Nici industria lui Ceauşescu n-a murit de tot. 30 tone de amoniac, 100 tone de acid sulfuric şi clorhidric, 30 tone de clor, sute de tone de alcool au buletin de Bucureşti. În total, în Capitală există sute de Fukushime în miniatură, de diverse culori şi mirosuri.

Problemele sunt atât de multe încât - încheie Marius Niţu - mai bine presupunem că nu ne va lovi niciodată un cutremur mare şi închidem subiectul ăsta neplăcut.

Încheiem cu editorialul lui Lucian Davidescudin România Liberă, pe teme economice. Petrolul scump este bun pentru România - crede jurnalistul. Exporturile sunt pe cale să depăşească importurile, iar un baril scump va consolida această situaţie. Un preţ al barilului cu trei cifre face mai puţin competitive importurile din China, pentru toată Europa. El acţionează, practic, ca o barieră protecţionistă naturală. Pentru companiile europene devine astfel rentabil să-şi ţină producţia aproape - mai zice Lucian Davidescu. Iar ţări ca România sau Bulgaria oferă combinaţia cea mai bună între costurile forţei de muncă şi cele de transport.