Revista editorialelor, 15 aprilie

Lucian Pop îl contrazice, în Adevărul, pe premierul Emil Boc, care a spus recent că preţul mare al carburanţilor este o consecinţa a privatizării Petrom, care ar fi fost o greşeală. Şi jurnalistul explică, citez: "înainte de vânzare, compania petrolieră de stat înregistra pierderi de 246 de milioane de euro. La un an de la privatizare, firma avea să obţină un profit de circa 391 de milioane de euro. Totul datorită politicii de management eficiente şi eliminării firmelor, care căpuşau societatea. Ca urmare a rentabilizării activităţii companiei, şi statul a avut de câştigat datorită sumelor de bani mult mai mari pe care Petrom le-a pompat la buget. Editorialistul îl contrazice din nou pe premier, care a spus că guvernul nu are pârghii să reducă preţul benzinei. Iată argumentul, citez din nou: "Guvernul poate influenţa preţul carburanţilor, dar nu prin intervenţii în economie, aşa cum visează premierul, ci prin scăderea taxelor şi a impozitelor" - conchide Lucian Pop.

Cristian Pârvulescu ţine, în România Liberă, o scurtă lecţie de politologie, astăzi - despre "Imaginaţia politică". Potrivit autorului, citez: "Politica ar trebui să fie un domeniu deschis creativităţii. Dar, din lipsă de imaginaţie, liderii politici români - „ajutaţi" de consultanţi străini şi autohtoni - au reactivat surogatele ideologice ale începutului tranziţiei." Şi Cristian Pârvulescu scrie, în continuare, despre un cuvânt pe care îl auzim prea des de ceva vreme: REFORMA, citez: "Transformată ad-hoc în „ideologie", Reforma poate justifica orice. Mai mult, în societăţi anchilozate precum cea românească, Reforma poate asigura, o vedem în ultimul timp, justificarea celor mai stranii măsuri, dar nu poate ţine loc de ideologie. Şi, oricât de hulite ar fi, ideologiile sunt esenţiale pentru structurarea competiţiei între partide. Sigur, pragmatismul şi personalizarea politicii pot ţine loc de ideologie, însă doar o vreme. Ele nu pot structura pe termen lung spaţiul politic şi nu pot conduce nici la stabilitate, nici la prosperitate." - conchide editorialistul.

În Evenimentul Zilei, Mircea Cărtărescu îi aduce un ultim omagiu criticului de film şi omului de litere, Alex Leo Şerban, plecat prematur dintre noi, în urmă cu câteva zile, la vârsta de 51 de ani. Mircea Cărtărescu îşi aminteşte de prietenul lui ca despre, citez: "Un om mai complex decât noi, iubit de toată lumea, respectat şi admirat. Faptul că el a putut deveni Alex Leo Şerban, cel mai inteligent critic de film pe care l-am avut vreodată, se datorează farmecului extraordinar al acestui om prietenos şi bun, în care puteai avea oricând încredere. Călătorea mult, avea cunoştinţe pretutindeni. Avea prieteni fabuloşi, între care Paul Bowles, marele scriitor. Conversaţia lui Leo era mereu aceeaşi: detaşată, spirituală, plină de haz. La "Dilema" era într-un mediu prielnic: înconjurat de oameni de spirit, iubitori de artă şi mai cu seamă de cinema. Acum Leo nu mai este. A dispărut cu discreţia şi curajul cu care a înfruntat şi viaţa" - încheie Mircea Cărtărescu.