Revista editorialelor, 12 aprilie

Reforma spitalelor este analizată astăzi de editorialiştii ziarelor centrale, care exprimă opinii pro şi contra procesului început în această lună.

"Lacătul cade bine pe spitale" - afirmă, încă din titlul articolului său din România Liberă, Laurenţiu Mihu.

Una dintre cele mai inspirate măsuri de restructurare a cheltuielilor în sistemul public de sănătate, desfiinţarea pseudo-spitalelor în care medicii nu mai făceau de mult timp medicină, s-a tranformat într-o tânguire publică atât de primitivă încât ţi se face jenă.

Am văzut zilele acestea - continuă editorialistul - un cocktail periculos de populism şi de perfidă manipulare, un mecanism mediatic care operează intens şi exclusiv cu argumente emoţionale.

Adevărul este, însă, că închiderea spitalelor a fost o măsură de reformă necesară, cu potenţial de a deschide calea spre creşterea calităţii actului medical - mai zice Laurenţiu Mihu.

Pentru că, de fapt, câte cazuri grave erau rezolvate în realitate la spitalele din micile localităţi şi câte erau redirecţionate spre unităţile mari, din capitalele de judeţ?

Reforma din sănătate este criticată într-un alt editorial, cel al Mirunei Munteanu din Jurnalul Naţional.

Guvernanţii noştri par să fie adepţi fanatici ai minimalismului - scrie jurnalista.

Mai puţine şcoli şi mai puţini profesori înseamnă, cică, un straşnic progres pentru educaţia populaţiei – prioritate naţională, de altfel.

Şi Sănătatea va profita – ni se spune – de pe urma unei „reforme” după aceeaşi reţetă.

Până acum, românii s-au chinuit ca proştii fiindcă aveau prea multe spitale... Dar, gata, cârmacii înţelepţi ai naţiunii au găsit soluţia să ne curme suferinţele : desfiinţează spitalele.

Reforma statului - mai zice Miruna Munteanu - se rezumă la "Doamne ajută şi scapă cine poate!"

Alt text, altă opinie, Sorin Ioniţă, Evenimentul Zilei : "Nu lipsa spitalelor rurale, ci populismul feroce omoară oameni".

Este inexplicabil cum persoanele decedate săptămâna trecută în două comune din sudul României, exemple tragice pledând tocmai în direcţia reformei în sănătate, au fost sucite grosolan de mass-media în exact opusul lor, fiind prezentate ca efecte ale acesteia.

Pe fond, însă, ambele cazuri sunt ilustrări de manual ale deficienţelor semnalate de toată lumea care a studiat sistemul nostru de asistenţă medicală :reţea supradimensionată, dar prost dotată; ţintire proastă a resurselor, prin încurajarea spitalizărilor lungi, din motive mai curând sociale decât medicale; totul în defavoarea prevenţiei şi investiţiilor într-o ambulanţă eficientă, care să ajungă la caz oriunde în teritoriu şi să-l ducă rapid acolo unde poate fi tratat.

Şi atunci, ce să facem? - întreabă Sorin Ioniţă.

Lăsăm lucrurile cum le-am moştenit de la Ceauşescu şi ne mirăm peste nu ştiu câţi ani că ne merge prost?