Finlada ne lasă în zona euro dar condiţionat

Zona euro şi dosarele siriene şi libiene reţin în continuare atenţia presei internaţionale.

"Finlanda aprobă intrarea în două etape a Bulgariei şi României în zona Schengen", scriu "Le Monde", "To Vima", "Trud", "Dnevnik" şi "Novinite".

"EU Observer" precizează că România a promis să întărească împreună cu Finlanda o "cooperare bilaterală a poliţiilor din cele două ţări", iar "EU Business" aminteşte că numai Olanda se opune în continuare aderării.

"În Europa se va vorbi germana", titrează "Frankfurter Allgemeine Zeitung", iar "London Evening Standard" menţionează că Angela Merkel doreşte o uniune politică deplină pentru salvarea zonei euro.

Revista americană de analiză geopolitică "Stratfor" crede că următoarea criză europeană va fi una politică, punându-se întrebarea dacă elitele politice vor putea rămâne la putere sau dacă noi forţe vor apărea pentru a redesena peisajul politic european.

Chiar dacă problemele eurozonei ar dispărea mâine, Europa sudică ar rămâne într-un dezavantaj economic mare faţă de nord, din cauza infrastructurii de transport mai puţin dezvoltate, crede "Stratfor".

"Asia va fi noua Americă", opinează "La Stampa". Este vorba despre revoluţia schimbării fluxurilor migratoare din întreaga lume. În acest proces, criza economică şi schimbările climatice au un mare impact, frânând sau accelerând unele deplasări de mase.

Însă adevărata problemă pe termen lung începe să devină competiţia dintre ţări pentru forţa de muncă.

O întrecere pe care Occidentul riscă să o piardă, alunecând din ce în ce mai jos pe scara bogăţiei globale, conchide ziarul italian.

Proiectul Obama pentru un pact comercial în Pacific avansează, însă China rămâne rece, observă "The Guardian".

Planul lui Barack Obama de a construi un pact comercial pentru regiunea Pacificului a primit un important impuls, însă propunerile, poate cele mai însemnate din ultimii 17 ani, au fost primite cu răceală de China. Va fi următoarea mare criză provocată de China? se întreabă ziarul grec "Isotimia".

Sistemul financiar chinez este vulnerabil faţă de spargerea bulelor create în diferite sectoare ale economiei locale, a avertizat Fondul Monetar Internaţional.

Chiar dacă nu întrevede un dezastru imediat, FMI precizează totuşi că Beijingul trebuie să se mişte repede, deoarece este expus la consecinţele exploziilor investiţionale înregistrate în anii anteriori.

De la Damasc şi Tripoli, ştirile care parvin au o trăsătură comună: neliniştea. "Începe numărătoarea inversă pentru regimul Assad", titrează ziarul turc "Zaman" şi continuă: "Nici sprijinul pragmatic al Chinei şi Rusiei, care în primul rând au în vedere interesele lor pe termen scurt, nici sprijinul Iranului, care e pe cale să devină o ţară care ea însăşi are nevoie de ajutor, nu vor fi suficiente ca să susţină regimul Assad.

"Izvestia" notează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat statele occidentale de instigare deliberată la conflicte în Siria. Un lider al opoziţiei siriene, citat de "New York Times", susţine că rolul cheie în decizia luată de Liga Arabă de a izola Siria l-ar fi jucat Qatarul, care se pare că ar fi avut un rol financiar important şi în Libia în acest an.

Libia caută să-şi dezvolte sectorul petrolier şi industria de construcţii prin intermediul companiilor britanice, scrie "The Guardian".

Libia a început să se prezinte drept un nou Dubai pentru investitorii britanici, în condiţiile în care guvernul libian a promis că îşi va recompensa "prietenii", în momentul în care va începe vânzarea contractelor profitabile din domeniul petrolier.

Reprezentanţilor companiilor petroliere internaţionale li s-a sugerat că parteneriatul cu un operator local ar fi cea mai bună modalitate de a exploata bogăţia petrolieră a Libiei.