"Bătălia de la Bucureşti", în presa internaţională

Deşi "mămăliga nu explodează", în România s-a produs în urmă cu câteva zile un declic, scrie The Economist, într-un articol intitulat "Bătălia de la Bucureşti".

Mii de oameni au ieşit pe străzile Bucureştiului şi ale altor oraşe, eliberându-şi furia provocată de ceea ce percep ca fiind o incompetenţă a liderilor în gestionarea crizei economice, consemnează The Economist.

Politicienii români trebuie să se reconecteze la realitate, titrează The Guardian, care atrage atenţia că solicitările protestatarilor sunt politice şi ele necesită răspunsuri politice serioase.

EUObserver constată că nemulţumirea oamenilor este în creştere, iar The Belfast Telegraph notează că protestele nu dau semne că s-ar linişti.

Agasaţi de oamenii politici şi de austeritate, românii au ieşit în stradă, relatează L'Express, Der Standard, Die Zeit şi Neue Zurcher Zeitung, iar Les Echos crede că acesta e un semn că răbdarea oamenilor a ajuns la limită.

The Washington Post, The New York Times, Boston Globe, Businesss Week şi El Mundo reţin condamnarea violenţelor şi apelul la calm făcut de autorităţile române.

Rosbalt apreciază că protestele din România nu au un centru comun, "cererile protestatarilor nefiind canalizate, cu toate că sunt susţinute de opoziţie".

Nepsabadsag aminteşte că Piaţa Universităţii din Bucureşti este un loc simbolic pentru actualele proteste, fiind considerată "kilometrul zero al democraţiei româneşti".

Kommersant face o amplă analiză a anului 2012, desfăşurat sub semnul schimbării puterii la nivel global.

În timp ce SUA şi Europa stau sub semnul alegerilor, în Orientul Mijlociu, bătălia în jurul Iranului va rămâne principalul furnizor de ştiri alarmante.

Este bine ştiut că poziţia Occidentului este orientată pe două direcţii, explică Al-Hayat, de la Londra: pe de o parte, opoziţia faţă de programul nuclear iranian şi, pe de altă parte, condamnarea măsurilor de represiune adoptate de guvernanţii sirieni împotriva mişcărilor revendicative din propria ţară.

Ne-am afla, deci, în faţa confruntării între două linii de bătălie: frontul occidental, împotriva frontului comun siriano-irakian, precizează Al-Hayat.

Interesele turce şi israeliene, în contextul sirian, devin aproape identice, opinează Jerusalem Post.

Faptul că Erdogan al Turciei se vede pe sine ca lider al unei puteri regionale, cu un interes clar în configurarea ideologică a regiunii, creează o nouă agendă regională atât pentru Israel, cât şi pentru Turcia.

Dacă există un dezgheţ în relaţiile dintre Ierusalim şi Ankara, această nouă agendă creată de "Primăvara arabă" ar putea trece dincolo de relaţiile bilaterale.