Tradiții de Bobotează
Femeile din Bistriţa-Năsăud, în special cele care locuiesc la ţară, nu spală rufe între Anul Nou şi Bobotează pentru a nu tulbura apele râului Iordan în care se va boteza Iisus.
Articol de Cristiana Sabău, Bistriţa-Năsăud, 06 Ianuarie 2016, 10:05
Credinţa potrivit căreia este păcat să speli rufe între Anul Nou şi Bobotează se păstrează în toate satele judeţului Bistriţa-Năsăud unde femeile obişnuiau, în trecut, să spele rufe în pive sau chiar direct în râuri.
O cruce de gheaţă a fost cioplită şi înălţată la Mănăstirea Piatra Fântânele din Pasul Tihuţa pentru sărbătoarea de Bobotează.
Ca şi în alţi ani, gheaţa a fost adusă din cătunul Iliuţa Bozghii şi apoi cioplită.
La Mănăstirea Piatra Fântânele mai este şi o altă cruce, din fier, ridicată în 2010 pe cheltuiala Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi care instituţia a investit peste trei sute de mii de euro.
Crucea este înălţată în apropierea mănăstirii, are o înălţime de 31 de metri, dintre care 25 metri structura metalică şi şase metri platforma de beton.
Ea este vizibilă şi pe timpul nopţii, datorită sistemului de iluminat cu leduri.
În mănăstirea ortodoxă cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” sunt peste 20 de măicuţe care au venit de la Văratec şi s-au stabilit aici în anul 1995.
Atunci, mănăstirea a fost reînfiinţată, după ce în anul 1960 fusese transformată în parohie.
Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în anul 1928 de către episcopul Nicolae Ivan de la Cluj.
Miercuri, de Bobotează sunt oficiate slujbe pentru sfinţirea apei în toate bisericile, credincioşii putând lua acasă apă sfinţită pe care o vor folosi ca leac pentru sănătate, dar şi pentru ca să îşi stropească locuinţele şi vitele.
Credincioşii de pe văile Someşului Mare, Sălăuţei, Ilişuei, dar şi de pe Valea Bârgăului ies de regulă pe malurile râurilor în care preoţii scufundă crucile.
În unele localităţi, tinerii se aruncă în apă ca să le recupereze, iar cei care reuşesc spun că vor avea noroc pe tot parcursul anului.
AUDIO: Alte obiceiuri în Ajunul Bobotezei.
