Povești din Sudan, cu Mihnea Rudoiu
Timp de câteva săptămâni, am ajuns alături de Mihea Rudoi, în Sudan - țara unde a fost, timp de un an de zile, observator militar ONU.
Articol de Daniela Mihai Soare, 04 Noiembrie 2016, 11:50
Timp de câteva săptămâni, am ajuns alături de Mihea Rudoi, în Sudan - țara unde a fost, timp de un an de zile, observator militar ONU. Astăzi, retrăim alături de el, o întâmplare amuzantă, cel puțin la prima vedere.
"Am avut parte de o pățanie neobișnuită, în timpul unei patrule, când eram sofer. Drumul era în mare parte îngust, practic nu aveau loc doua mașini. Niciodată, când ei treceau nu se dadeau la o parte. Trebuia doar sa tragi pe dreapta și să îi lași pe ei să treacă. Când au venit, evident cu viteză foarte mare, am tras pe dreapta și am intrat într-o băltoacă. Atunci i-am acoperit de noroi. Pe absolut toți. Nu mi-am dat seama inițial, am continuat drumul, spre localitatea unde trebuia să ajungem. După vreo zece minute, am vazut aceeași mașină venind foarte furioasă în spatele nostru, flashuindu-ne să oprim. Nu înțelegeam. Într-un final au venit în fața noastră, au tras mașina pe dreapta, ne-au obligat să oprim, ne-au scos din mașină, cu mitralierele deasupra mea și mi-au spus să urc în mașina lor. M-au pus în spate și au plecat cu mine. Le-au spus celorlați să rămână pe loc. Evident, ei au venit timid după mine. M-au dus în fața șefului lor, era un general. Când i-am văzut, erau toți acoperiți cu noroi. Evident, atunci nu mi s-a părut deloc amuzant...deși ei erau. Generalul lor avea o cămașă albă. Avea toată fața acoperită cu noroi, cămașa lui era neagră. Era tot negru. Și m-a întrebat: " Tu din ce țară ești?" I-am raspuns: "Din România". "
"Și voi așa faceți cu generalii voștrii? Îi stropiți cu noroi?" I-am explicat că a fost o întâmplare nefericită, că am încercat să îi fac loc și că nu am observat mocirla din fața mea.. practic au fost câteva momente tensionate, nu știam ce se va întâmpla. La un moment dat, am fost atât de speriat încât (după ce m-am oferit fără succes să le spăl toate hainele) am vrut să mă arunc în băltoacă si le-am zis:" Uitați-vă, nu-i nicio problemă, o să fiu la fel ca voi". Ei au crezut că vreau să fac altceva...toți au ridicat mitralierele asupra mea și în acel moment mi s-au tăiat picioarele. Au continuat să vorbească cu mine, dar mie mi se rupsese filmul.. Practic, orice vorbeau, nu mai conștientizam. Mă uitam la el și nu auzeam, nu vedeam nimic, simțeam că în orice moment se poate produce inevitabilul. Ceea ce părea o zi obișnuită, uite în ceea ce s-a transformat. După 15 minute, mi-au dat drumul. Eram șofer, dar nu mai eram în stare să conduc, nu mai puteam apăsa piciorul pe accelerație. Este, să spunem, cea mai neobișnuită întâmplare prin care am trecut."
Mihnea Rudoiu este şi scriitor. A publicat romanele “A toi, cuando tu no estas (Editura Humanitas, 2005), “Micul Aberaldy. Viaţa şi opera” (Editura Cartea Românească, 2007), “N-are momentan titlu” (Editura Curtea Veche, 2010) şi “Dear Darlin". Namor (Editura Tracus Arte)
Audio: