Cum învață copii în Africa? Întâmplări din Sudan, cu Mihnea Rudoiu

In fiecare zi de vineri, ne reîntâlnim cu Mihnea Rudoiu. El a stat un an in Sudan, unde a fost observator militar ONU. În acest episod, Mihnea Rudoiu a povestit cum arata școlile în aceasta țara.

"Copii stateau afara sa invete, asa cum se vede in filme, numai ca nu au deloc aura aceea câmpeneasca, așa cum o transmite televizorul: copiii adunati in jurul unui copac si profesorul stând si arătându-le pe niște băncuțe…nu e asa. In primul rand, caldura de afara este insuportabila. (Noi aveam o masina si la ora doua, cand caldura era in toi, daca puneai degetul pe bordul masinii, lasai urma..ca in smoala, asta ca sa intelegeti cat de cald era). Copii aceia veneau la școală fără apă sau fără mâncare. Veneau sa invețe și te intrebai: la ce le foloseste? Sunt foarte multi in societatea romaneasca (cu toate insuficientele din sistemul de învățământ romanesc, conditiile sunt incomparabile) care gasesc scoala inutila. Ce sa mai spui de acei copii? Pentru ce veneau? Invatai sa scrii si sa citesti pentru ce? Nu iti folosea la nimic, nu te ajuta in niciun fel, printr-un noroc chior daca ajungeai sa lucrezi pentru ONU, dar nu conta sa scrii sau sa citesti ca sa te angajezi ca femeie de serviciu, de exemplu. Si totusi, copiii aceia veneau la scoala, se adunau in jurul acelui copac sau in niste sali de clasa cu peretii scorojiti si cu tencuiala gata sa cada, stateau acolo 4-5 ore, cu profesori care nu erau platiti aproape deloc sau cu niste salarii mizerabile. In Sudan, din pricina lipsei infrastructurii, preturile erau mult mai mari decat in Romania. Paradoxal, salariile erau mult mai mici (pentru cei care il aveau). Aceeasi situatie am intalnit-o si in Congo".

Audio:

Mihnea Rudoiu este şi scriitor. A publicat romanele “A toi, cuando tu no estas (Editura Humanitas, 2005), “Micul Aberaldy. Viaţa şi opera” (Editura Cartea Românească, 2007), “N-are momentan titlu” (Editura Curtea Veche, 2010) şi “Dear Darlin". Namor (Editura Tracus Arte, 2014).