Lumea Noastră - 28 ianuarie 2011

Ideile care deschid gustul pentru reflecţie şi pentru dialog la temă :

În cultura română, Caragiale este - ca şi Eminescu - arhitectul unui proiect peren şi ambiţios al identităţii noastre, ilustrînd modul în care existăm, acţionăm şi ne percepem pe noi, pe ceilalţi, ca şi universul în care trăim - Prof. dr. Monica Spiridon, vice-preşedintă a Asociaţiei Internaţionale de Literatură.

Comportamentul clasei politice româneşti de astăzi se spune că poate stă, încă, foarte bine sub semnul situaţiilor imaginate de Caragiale acum mai bine de un secol. Corupţia, falsul patriotism, falsa competenţă, falsul (în acte pur şi simplu), clientelismul, marea pălăvrăgeală, incompetenţa, inconsistenţa.

Alexandru Paleologu spunea: „Caragiale este urât pentru cã nu se poate suporta inteligenţa. Stadiul actual este unul în care nu mai existã nici un fel de toleranţã, nici un fel de admisibilitate faţã de inteligenţã. Este consideratã dusmanul principal al excrocilor şi imbecililor… Caragiale nu va fi iubit de cãtre români decât dupã ce aceştia vor scãpa de complexele care le macinã sufletul de un secol si jumãtate. Caragiale rãmâne enorm de antipatizat în societatea româneascã”.

Dînd drumul unui năduf ce ar putea părea vechi şi adînc, scrie Caragiale doctorului Urechia, cu data de 27 decembrie 1907, următoarele: «Intrarea în viaţa publică mi-a fost pînă acum închisă de boierii şi de ciocoii noştri pe simpla bănuială instinctivă că n-aş fi amantul destul de fidel al sacrei noastre Constituţiuni. De ce adică astăzi, la bătrîneţe, să nu fiu leal, să nu le dau dreptate oamenilor, arătînd pe faţă de ce sentimente sînt animat faţă de actuala organizare de stat? De ce să nu arăt lumii cum am văzut eu împrejurările sociale şi politice la care am asistat şi ca istoric, nu numai ca simplu comediante. Şi deşi mamelucărimea mă va huidui în unison, poate să am norocul ca în mulţimea lumii cinstite, inteligente şi dezinteresate, să găsesc cîteva aprobări, care să mă plătească cu prisos de necazurile îndelungatei mele proscripţiuni.»,