CALENDAR CULTURAL 16 - 22 iunie 2018
Recomandări. Știri, reportaje, interviuri
Articol de Sorina Man, 30 Iunie 2018, 06:20
Emisiunea CALENDAR CULTURAL se difuzează sâmbăta , de la ora 6,05 la 7,00.
Ediția din data de 16 iunie 2018
*****
Într-o zi de 16 iunie, în urmă cu 183 de ani, era inaugurată - la Iași - Academia Mihăileană, sâmburele din care avea să se dezvolte, cu mari greutăți, și să-și deschidă porțile - 25 de ani mai târziu - Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
Denumită Mihăileană după numele domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, care - alături de Gheorghe Asachi și alți învățați ai vremii - pusese umărul la înființarea ei, Academia a funcționat la început în casa spătarului Petrache Cazimir, în apropiere de Biserica Tălpălari. După doi ani, pentru extindere, au fost cumpărate și casele Voinescu, aflate peste drum, pe locul actualului Colegiu Național. În 1841, clădirile situate de o parte și de alta a străzii, au fost unite printr-un arc de comunicare ridicat prin strădania elevilor și dascălilor de la secția de inginerie și arhitectură a Academiei Mihăilene. Ansamblul a rămas în picioare până în iunie 1963 când a căzut victimă politicii comuniste de sistematizare și a fost demolat. Un mic monument comemorativ, inaugurat la 16 iunie 1995, prin grija Asociației pentru Conservarea și Reevaluarea Monumentelor Istorice și a Siturilor amintește de prima școală superioară în limba națională care a fost Academia Mihăileană. Acesta este locul unde au predat și au luminat cu harul lor profesori precum Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu.
AUDIO
*****
Joi, 14 iunie, la Bacău, în holul Facultății de Litere a avut loc inaugurarea unei opere de artă semnată de sculptorul Mihai Bejenariu. Este vorba despre bustul lui Vasile Alecsandri, opera realizată cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la nașterea scriitorului. Cu acest prilej a avut loc și un colocviu științific la care au participat academicieni, specialiști de la Serviciul județean al Arhivelor Naționale , MNLR Iași , de la Institutul de filologie română Alexandru Philippide Iași, profesori de la Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău și studenți. Prezent la inaugurare, academicianul Eugen Simion i-a acordat un interviu corespondentului RRA, Gabriel Pop, în care a vorbit nu numai despre importanța culturală și politică a activității scriitorului Vasile Alecsandri ci despre promisiunea de a edita integral opera sa într-o ediție specială.
Eugen Simion - Sunt 200 de ani, se pare, de când s-a născut Vasile Alecsandri. Nu mă deranjează dacă data este nesigură. Oricum Alecsandri face parte dintr-o mare generație, generația lui Kogălniceanu, Bălcescu, Ghica, Cuza și atâția alții care au făcut România modernă.
G.P. - Ce reprezintă Vasile Alecsandri azi pentru literatura română?
Eugen Simion - Reprezintă enorm. În primul rând, el este cel care încheie formarea limbii literare române. În al doilea rând el a jucat un rol foarte important în mișcarea despre care am pomenit, a fost - să nu uităm - ambasadorul lui Cuza pe lângă Napoleon al III-lea și s-a achitat admirabil de misia lui. Pe urmă este opera lui care începe cu volumul din 1852, Poeziile poporane, poeziile populare pe care el le-a rafistolat puțin, le-a îndreptat, unii spun că este creatorul, eu spun că este doar cel care a dat un veșmânt artistic frumos cu care aceste splendide balade și poezii lirice au circulat. Apoi este unul dintre creatorii teatrului la propriu și la figurat, la propriu pentru că a creat, la figurat pentru că a înființat împreună cu alții instituția teatrului românesc.
Sunt bucuros că am avut o discuție cu președintele Consiliului Județean Bacău și a acceptat propunerea făcută din partea Academiei Române și a Fundației Naționale pentru Științe și Arte să scoatem împreună opera integrală a lui Alecsandri într-o ediție de tip Pleiade. E un lucru foarte important ca în doi ani de zile noi să avem această ediție care va fi un fel de ediție model pe care o vor folosi noile generații.
G.P. - Știți că în municipiul Bacău este și casa memorială Vasile Alecsandri care nu se află într-o situație strălucită...
Eugen Simion - Știu foarte bine și mai știu că nu departe de aici se află Mircești iar conacul de la Mircești este într-o stare și mai jalnică.
G.P. - Ce ar spune această mare generație din care a făcut parte și Vasile Alecsandri despre situația politică și socială de astăzi din România?
Eugen Simion - Eu aș spune întâi că a fost o generație absolut extraordinară, la fel ca și cea care a făcut Unirea și mi-ar fi plăcut să fac parte din această generație. Oricum, mesajul lor nu s-a încheiat. Ce ar fi putut spune ei despre hărmălaia lumii noastre politice de astăzi? Nu cred că ar fi fost fericiți.
AUDIO
*****
La Botoșani încep sâmbătă, 16 iuni, Zilele Eminescu. Un reper major al evenimentului îl constituie tradiționala acordare a Premiilor Teiul de Aur și Teiul de Argint.
Reporter Gina Poenaru
G.P. - Ediția din 2018 a Zilelor Eminescu are o dublă semnificație, pentru că se desfășoară în Anul Centenarului.
Elena Condrei - Manifestarea va începe cu o slujbă de pomenire a lui Eminescu și a eroilor neamului care și-au dat viața pentru România Mare, pentru întregirea neamului. Vor participa invitați din toată România Mare. Am încercat să facem o unire spirituală a românilor de pretutindeni. Sunt invitați de onoare, academicieni, scriitori, artiști plastici, colecționari... Vom avea momente deosebite, în sensul că va fi slujba de pomenire oficiată de părintele paroh de la Biserica Uspenia unde a fost botezat Mihai Eminescu. Slujba va fi susținută și de un preot de la Râșca Sucevei.
G.P. - Cine primește simbolul teilor lui Eminescu?
Elena Condrei - În primul rând cei care iubesc, pentru că teiul este un simbol al iubirii, al fericirii, al vindecării. Știm cât de mult a cântat Eminescu teiul în poemele sale și cât de mult i-a plăcut să se plimbe pe sub tei.
G.P. - De la an la an secțiunile pentru care acordați aceste distincții au crescut numeric.
Elena Condrei - În urmă cu 17 ani, am pornit cu o matrice de trei secțiuni: literatură, arte vizuale, colecții și colecționari. Pe traseu am încercat să extind aria secțiunilor, având în vedere că Eminescu a fost un om complet și complex și, de la ediție la ediție, am adăugat publicistică, apoi folclorul - Eminescu fiind un mare iubitor de folclor, biblioteconomia, muzica - anul trecut , l-am avut invitat chiar pe marele Eugen Doga împreună cu un corp de balet de la Teatrul din Chișinău , restituirea istoriei . Ca noutate anul acesta am înființat o secție nouă - promotori Eminescu. Nu eminescologi, nu scriitori, nu artiști plastici, nu colecționari, ci pur și simplu vreau să-i onorez pe cei care fac ceva pentru Eminescu, având cu totul și cu totul alte profesii. Mă refer la editori , la persoane fizice care pun în evidență opera eminesciană prin ediții bibiliofile, prin mărci poștale, numai ca să nu dispară spiritul eminescian al nației române.
AUDIO
*****
În ziua de 16 iunie se sărbătorește și Ziua Mondială a limbii Rromani. De la începutul secolului al XX-lea, limba rromani are scrisul în diferite alfabete, care variază de la țară la alta. Din 1990, limba rromani dispune de un scris comun iar în anumite țări, precum România, limba rromani este predată în școli.
O poveste emoționantă legată de limba rromani am aflat-o de la actorul Sorin Sandu.
AUDIO
*****
Începând de duminică, 17 iunie, Festivalul Vibrate va transforma Brașovul într-un spațiu al iubitorilor de muzică. Clasicul se va îngemăna armonios cu jazzul sau muzica pop, sunetele împletindu-se pe alocuri și cu artele vizuale. Totul este imaginat să se petreacă în spații neconvenționale și incitante.
Reporter Nicolae Jalea
AUDIO
*****
Duminică, 17 iunie, se încheie Festivalul Internațional de teatru de la Sibiu dar spectacolul teatral se mută la Râmnicu-Vâlcea, unde începe o nouă ediție a Ariel InterFest. Publicul se va bucura încă de duminică seara de prezența mai multor trupe internaționale la parada stradală care va începe la 18,30.
Anamaria Cârstea a aflat mai multe detalii de la Cristian Stanca, directorul artistic al festivalului.
AUDIO
*****
Într-o epocă în care tiparul digital aduce cu relativă ușurință în casele noastre cele mai cunoscute și mai frumoase imagini din orașe celebre, ne putem imagina ce reprezentau în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea , în decorarea caselor nobiliare, tablourile tip vederi urbane, pe care pictorii le realizau cu maximă acuratețe.
Lucrările realizate la sfârșitul lunii mai de artiști plastici din Ungaria și România în tabăra de creație din Vadu Crișului, județul Bihor, pot fi acum admirate într-o expoziție de pictură și fotografie al cărei vernisaj a avut loc săptămâna aceasta într-o cunoscută stațiune turistică din Ungaria.
Reporter Adrian Marchiș
AUDIO
*****
Actorul Virgil Ogășanu, a cărui zi de naștere este 17 iunie, a fost aniversat săptămâna aceasta la Teatrul Național Radiofonic.
Pentru a marca acest moment aniversar , am ales un fragment-lectură, înregistrat în anul 2007 în cadrul evenimentului Maraton Literar European, desfășurat la Radio România în studioul Alfred Alexandrescu .
AUDIO
****