Shakura S’Aida—Diva de Blues

De la prima întâlnire Shakura S’Aida înseamnă un şoc, pornind cu numele ei ce se pronunţă ''Shack-oora Sigh-ee-da'' şi s-ar traduce prin ''Mulţumită lui Dumnezeu'', trecând apoi la glasul ei puternic şi bine articulat încât fiecare silabă rezonează clar şi penetrant în fiecare cântec şi terminând cu apariţia ei live mândră şi impetuasă ce slujeşte cu cinste blues-ul.

S-a născut în Brooklin, apoi s-a mutat în Elveţia iar apoi şi-a ales Canada ca loc de baştină, mai precis oraşul Toronto.

A fost prima voce a ansamblului de world music Kaleefah după care a optat pentru cariera solo.

Totodată a cântat alături de mari nume din blues şi jazz precum Jimmy Smith, Ruth Brown sau Patti Labelle.

A fost nominalizată de multe ori la premiile Juno Awards (Grammy-urile canadiene).

Personalitatea ei multiculturală, vorbind excelent engleză, franceză, germană împreună cu o personalitate plină de entuziasm şi vocea extraordinară au dus-o în turnee în întreaga lume, a cântat alături de Coco Montoya şi Meena, a cântat la faimosul teatru Apollo din New York , a câştigat un concurs internaţional: International Blues Challenge în Memphis în faţa a 100 de trupe din 20 de ţări.

Concertează cu regularitate la mai toate festivalurile de gen din Canada dar şi din Europa, mai ales în Italia şi Franţa.

Iarna anului 2012 ne-a adus la Sighişoara experienţa inedită a unui concert extraordinar, iar pentru mine şi şansa unui interviu extraordinar cu Shakura S’Aida.

Liviu Zamora - Sunt fericit să te întâlnesc, ţi-am ascultat muzica dar experienţa live nu se poate compara cu nimic, o să încep cu o întrebare simplă dar răspunsurile pot fi complexe.

Ce înseamnă blues-ul pentru tine?

Shakura S’Aida - Blues-ul înseamnă emoţie, este vorba de sentimente, de ceea ce poţi simţi.

Blues-ul şi gospel-ul pentru mine înseamnă cele mai pure forme de muzică, pentru că ele se leagă de ceea ce simţi cu adevărat la un moment dat, nu se referă la ceea ce vei simţi mâine, nu la ceea ce ai simţit, se referă la momentul de faţă cu ceea ce fac cu cântecul meu şi dacă eşti într-o stare de blues înseamnă să-ţi trăieşti momentul chiar dacă este un cântec rapid, să simţi, este vorba de o exprimare emoţională.

Liviu Zamora - Urmărindu-te cântând am văzut multă durere pe chipul tău, ce este în mintea ta?

Shakura S’Aida - Când cânt, merg odată cu cântecul, am povestea cântecului, călătoria cântecului, dacă este rapid are călătoria sa dacă este slow are alt drum şi trebuie să înteleg cuvintele ca să-l pot cânta aşa cum trebuie, este important să-mi amintesc cuvintele ca şi cum ar fi la prima citire, aşa că le uit ca să mi le reamintesc apoi când cânt.

Liviu Zamora - Cum ai ajuns la blues?

Shakura S’Aida - Nu ştiu cum am ajuns...cred că dintotdeauna am cântat blues…

Liviu Zamora - Este vorba de familie, de anturaj?

Shakura S’Aida - Nu, când am început să cresc am început să-l ascult pe Bill Withers, Wilson Pickett, Clarence Carter, am ascultat cântand blues muzicieni venind din alte părţi precum Gladys Knight, Etta James, Carla Thomas apoi toţi aceşti oameni ce cântă blues-ul povestit, storytellers, ca Pops Staples...pentru mine blues-ul înseamnă să spui o poveste.

Când eram tânără am cântat în biserică, apoi am cântat în cluburi şi oamenii nu doreau să audă gospel în cluburi, dar când interpretai un blues şi în final strigai: ''Doamne, mă poţi ajuta!?'' toţi strigau ''da... mai cânta-ne!'' este diferit, dar pentru mine să trec de la gospel la blues a fost foarte uşor, pentru că puteam să cânt despre Dumnezeu şi nimeni nu se supără, era vorba despre blues.

Liviu Zamora - Oamenii spun că blues-ul poate ţine de un spirit întunecat, Robert Johnson...?

Shakura S’Aida - Cred că blues-ul său ţine de el, fiecare are propria sa interpretare a blues-ului, şi cred că asta-i o problemă importantă, pentru că oamenii tind să spună că acea persoană nu sună ca un adevărat artist de blues sau că acest artist nu cânta blues autentic, blues-ul nu este o muzică făcută să stea locului, se referă la un anumit moment în timp, expresia mea blues-istică diferă de a ta, durerea mea este diferită de durerea ta, fericirea este şi ea diferită şi toate acestea fac ca blues-ul meu să fie diferit...am avut şi eu multe întâmplări întunecate dar cum le exprim eu este diferit de cum le-a exprimat Robert Johnson, sau StevieRay Vaughan sau B.B. King şi trebuie să fie diferit, căci altfel nu ar fi adevărat...şi nu ar fi blues!

Liviu Zamora - Fiecare are drumul său...

Shakura S’Aida - Fiecare are drumul său şi aşa trebuie să fie!

Liviu Zamora - Trupa ta conţine muzicieni tineri, alţii mai vârstnici cum i-ai adunat?

Shakura S’Aida - Am fost foarte norocoasă, am ales muzicieni pe care îi respect şi care mă respectă, am ales muzicieni care ştiu să cânte blues dar şi rock, am ales muzicieni care ştiu muzică şi sunt profesionişti, dar mai ales pentru că sunt prietenii mei.

Pe fiecare dintre ei îi ştiu de mai mult timp decât de când am început să cântăm împreună şi dacă cântăm, iar lucrurile merg bine, este pentru că ţinem unii la ceilalţi şi asta este important pentru mine...sunt chiar familia mea...!

Liviu Zamora - Crezi că este o cale pentru blues în lume?

Shakura S’Aida - Absolut, cânt mai mult în Europa decât în State, cânt mai mult aici decât o fac în Canada, cred că este un loc pentru blues oriunde şi mai cred că este mai mult blues acum decât era cu 10 ani în urmă, cred că mai mulţi oameni se deschid către el, şi înţeleg că este o muzică ce te ajută să interacţionezi, iar cei de peste 40 de ani, ce ascultă muzică din anii 60 se reîntorc către blues pentru că acolo este şi o chitară şi un ritm care se leagă iar pentru cei tineri este ceva diferit care are sens...şi la urma urmei chiar este o muzica bună!