Ziua Limbii Române

Stăm de vorbă cu domnul Eugen Tomac, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Bună ziua, domnule preşedinte.

Eugen Tomac: Bună ziua. Bună ziua tuturor radioascultătorilor dvs.

Realizator: Puteţi să ne spuneţi vă rog, în câteva cuvinte, ce însemnătate are această zi pentru noi românii?

Eugen Tomac: În primul rând cred că este un lucru extraordinar faptul că, în sfârşit, am găsit o modalitate prin care să aducem un omagiu limbii române. Sunt printre cei care au promovat această iniţiativă legislativă pentru că în Republica Moldova, de 23 de ani, românii de la est de Prut serbează ziua de 31 august drept Ziua Limbii Române, pentru că atunci, românii, după lungi decenii de asuprire răsăriteană, sovietică, au revenit la limba română şi cred că este un lucru extraordinar pentru că, uitaţi-vă, nu doar românii din Basarabia preiau parte din tradiţiile româneşti din ţară ci, iată, încercăm să avem un spaţiu cultural comun prin asemenea evenimente. Este un lucru extraordinar şi cred că e bine să ne gândim că nu suntem doar 22 de milioane de români, ci în întreaga lume vorbesc limba română peste 30 de milioane de români. Şi este important să avem această zi în calendarul nostru şi nu pot decât să mă bucur că, iată, începând din acest an, ziua de 31 august este oficial declarată drept Ziua Limbii Române şi în România.

Audio: Interviu cu preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Eugen Tomac.

Realizator: Domnule preşedinte aţi avut ocazia să discutaţi cu mulţi români de dincolo de graniţele ţării noastre. Cum sună limba română pe care ei o folosesc, este aceeaşi, este modificată?

Eugen Tomac: Sigur că românii au avut de suferit şi mă refer la cei din imediata vecinătate, pentru că suntem printre puţinele naţiuni care locuiesc în interiorul unui stat naţinal, dar cum trecem frontera României peste tot întâlnim tot comunităţi de români, fie că mergem spre Cernăuţi, fie că mergem spre Republica Molodova sau Ungaria, inclusiv în Serbia, atât în Banat cât şi în Valea Timocului, întâlnim mari comunităţi de români. Perioada comunistă şi-a pus puternic amprenta acestor comunităţi pentru că, din nefericire, atunci nu s-a pus deloc accent pe păstrarea drepturlior minorităţii româneşti sau majorităţii româneşti, cum este cazul Republicii Moldova. Din acest punct de vedere sigur că limba română a avut mult de suferit, pentru că a existat o presiune puternică în ceea ce priveşte Republica Moldova şi românii din spaţiul exsovietic au fost supuşi unui proces de deznaţionalizare prin crearea limbii moldoveneşti, insistându-se pe faptul că nu are nimic în comun cu limba română. Sigur că graiul românesc îl regăsim peste tot, exact aşa cum s-a conservat sau cum a putut supravieţui încercărilor nereuşite, din fericire. Astăzi, avem obligaţia să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a promova limba română şi nu trebuie să uităm un lucru de care trebuie să fim mândri şi anume faptul că limba română este una din cele 23 de limbi oficiale ale UE şi acesta este un motiv în plus de a ne bucura.

Realizator: O ultimă întrebare pentru dvs.: putem considera că această "Zi a limbii române" va contribui de aici înainte şi ea la păstrarea şi ducerea mai departe a limbii română?

Eugen Tomac: În mod categoric, da. Este un lucru important faptul că, prin această sărbătoare, instituită începând din acest, an transmitem un mesaj de unitate, avem o abordare unitară în ceea ce priveşte păstrarea identităţii româneşti, atât în ţară, cât şi peste hotare şi cred că este un lucru extraordinar că ne putem bucura şi privi cu demnitate spre un lucru care ne reprezintă, spre fapte concrete care reprezintă naţiunea noastră ca şi un întreg şi cred că, din acest punct de vedere, este bine să aducem un omagiu limbii române pe această dată de 31 august.

Realizator: Dle preşedinte, vă mulţumim. O zi uşoară pe mai departe.

Eugen Tomac: Şi eu vă mulţumesc. O zi plăcută tuturor.