Viziuni diferite asupra fondurilor din bugetul UE pentru România

Ministrul Eugen Teodorovici a declarat în exclusivitate la Radio România Actualităţi, în cadrul emisiunii Agenda Globală, realizată de Ianna Ioniţă, că dacă luăm în calcul nevoile de finanţare ale României pentru următorii ani, suma alocată nu satisface necesităţile.

"Din păcate, România a primit numai suma de 21,8 pentru partea de fond de coeziune.

"Poate se putea mai mult, e adevărat. Bine ar fi ca aceşti bani să-i putem cheltui mult mai eficient şi mult mai bine decât s-a întâmplat până în anii trecuţi” a declarat ministrul Fondurilor Europene la Radio România Actualităţi.

Creşterea absorbţiei

Eugen Teodorovici a spus că obligaţia sa ca ministru al fondurilor europene şi angajat al guvernului, este să determine creşterea pe fond a absorbţiei banilor europeni, potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Carmen Gavrilă.

De altfel, Eugen Teodorovici a fixat, deja, ţinta de absorbţie pentru acest an la 50% din banii alocaţi României pentru perioada bugetară europeană 2007-2013, adică de 5 ori mai mult decât a fost până la finalul lui 2012.

“Este o ţintă, care pare optimistă pentru că ne raportăm la un trecut nu tocmai plăcut.

"Dar dacă vom aplica ceea ce am spus că trebuie să aplicăm în România, în sistemul de fonduri europene, şi anume simplificare, pragmatism, o birocraţie dusă către zero, şansa aceasta există. şi, desigur, ceea ce vom face în acest an determinant pentru actualul ciclu financiar, va fi o bună practică pentru următorul ciclu financiar” a declarat Eugen Teodorovici.

Cum cheltuim, nu cât cheltuim

În condiţiile în care unii lideri europeni au spus că bugetul agreat pentru 2014-2020 combină stimularea creşterii, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea, rămâne întrebarea dacă aceste ţinte vor fi posibile şi în România, cu banii care i-au fost daţi.

Ministrul Eugen Teodorovici consideră că de acum înainte, în aceste condiţii financiare, depinde de România ca aceşti bani să fie alocaţi pentru acele proiecte care într-adevăr vor avea valoare adăugată în economie şi nu să cheltuim doar de dragul de a face absorbţie.

"Va fi vital în următoarea perioadă, în următoarele luni de zile, pentru că e o perioadă în care va trebui să discutăm cu reprezentanţii CE vizavi de ceea ce avem de gând să finanţăm din această anvelopă financiară, şi este foarte important să gândim strategic de această dată, şi anume să investim în acele proiecte cu care România poate avea un avantaj comparativ real faţă de celelalte statele vecine” a explicat Eugen Teodorovici.

Planuri pentru banii europeni

Eugen Teodorovici a menţionat infrastructura ca domeniu potrivit de cheltuire eficientă a banilor europeni, adică un domeniu în care proiectele pot avea valoarea adăugată dorită de CE, adică proiecte care nu doar să consume bani europeni ci şi să creeze creştere economică.

"În primul rând va trebui să investim în acele zone unde România şi-a asumat nişte angajamente clare faţă de UE.

"Altfel, vor fi foarte multe penalităţi pentru neconformarea la aceste termene - cum ar fi sectorul de mediu, apă, canalizare, deşeuri. Va trebui să gândim foarte bine şi într-un mod cât mai echilibrat, astfel încât să asigurăm finanţarea pe principalele zone de interes pentru economie”, a spus ministrul Fondurilor Europene la Radio România Actualităţi, în cadrul emisiunii Agenda Globală.

Mai puţini bani

Eugen Teodorovici a explicat că cele 9 miliarde pierdute de România faţă de propunerea iniţială de buget a CE, ar fi putut fi investite de exemplu în sectorul mediului, dar nu acesta e neapărat domeniul în care se pierd bani.

"Am dat un exemplu; deci o sumă de 9 miliarde de euro pierdută de România acoperea ceea ce noi aveam de gând să finanţăm ca întreg sector - fie de mediu, fie de transport, cele două sectoare mari de infrastuctură.

"Desigur, tăierile se vor face din toate sectoarele, din toate zonele, nu mediu sau transporturi” a spus ministrul Fondurilor Europene.

Eugen Teodorovici a explicat că se va porni invers, adică de la ceea ce avem şi vom aloca în funcţie de ce anume într-adevăr este prioritar, atât în relaţia cu UE cât şi legat de zonele care pot contribui la creşterea economică.

Sistem simplificat

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici consideră că, până acum, o piedică în accesarea banilor europeni a fost sistemul prea complicat, de unde şi măsurile necesare pentru simplificare.

"Avem, din păcate, unul dintre cele mai stufoase sisteme din Europa pe fonduri europene.

"Va trebui să eliminăm acele etape care efectiv sunt inutile, birocraţia trebuie să dispară, este un obiectiv de-al meu, la fel, de a implica foarte mult sistemul bancar, de a simplifica şi de a reduce foarte mult sistemul de stat, central şi chiar local” a explicat Eugen Teodorovici.

Ministrul a precizat că trebuie să avem un sistem foarte suplu, termenele de plată să fie foarte mici între momentul plăţii facturii către contractori şi momentul în care se cere CE rambursarea acelor sume, de maximum o lună de zile. Astfel, scade presiunea pe bugetul de stat.

Eugen Teodorovici a avertizat că, dacă România nu atinge ţinta din 2013 de cheltuire a 6,5 miliarde de euro, diferenţa până la această sumă se pierde, rămâne la CE.

În plus, practicile aplicate pentru cheltuirea acestor bani, acum, pot reprezenta un bun exerciţiu pentru un nou sistem care din 2014 să cheltuie banii aşa cum trebuie.

Asta presupune, a spus ministrul Eugen Teodorovici, şi abordarea unitară şi unificată în ce înseamnă managementul fondurilor europene, nu existenţa unei multitudini de structuri.

Victor Ponta, "total dezamăgit" de negocierile la bugetul UE

Premierul Victor Ponta s-a declarat total dezamăgit, vineri, de suma primită de România în următorul exerciţiu financiar multianual al Uniunii Europene aferent perioadei 2014 - 2020.

"Faţă de 48 de miliarde de euro, suma propusă iniţial de Comisia Europeană, am obţinut 39 miliarde euro, 20% mai puţin. Dezamăgire totală", a declarat, pentru Agerpres, Victor Ponta.

România a pierdut 9 miliarde de euro, nu a obţinut nimic azi, a declarat vineri seara, premierul Victor Ponta, referindu-se la bugetul de 39,8 miliarde de euro alocat României în exerciţiul bugetar multianual al UE 2014 - 2020 şi comunicat de preşedintele Traian Băsescu.

"Între 2014 - 2020 rămâne să acoperim din buzunarul nostru 9 miliarde de euro, pe care România i-a pierdut astăzi de la 48 la 39 miliarde euro, ne-a zis că am obţinut 18% în plus şi Polonia 15%. În realitate, toate punctele tehnice importante pentru noi în viitor toate au fost respinse, faţă de noiembrie România a pierdut 9 miliarde euro. Nu a obţinut nimic", a arătat Victor Ponta, transmite Agerpres.

Şeful Executivului s-a declarat foarte dezamăgit de rezultatul negocierilor anunţat de preşedintele Traian Băsescu, subliniind că este nevoie de o clarificare în Parlament în legătură cu mandatul şefului statului.

Traian Băsescu: "România a obţinut cea mai mare creştere, de 18%, în bugetul UE"

România a obţinut cea mai mare creştere, de 18%, în bugetul UE pe anii 2014-2020, comparativ cu bugetul anterior, a declarat preşedintele Traian Băsescu la finalul summitului european de la Bruxelles pe tema viitorului buget european.

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că România a mai obţinut şi o serie de facilitîţi.

"TVA- ul pentru fondurile europene este eligibil, iar acest fapt va aduce bugetului României peste 2 miliarde de euro în execuţia bugetară a anilor 2014-2020" a mai declarat Traian Băsescu.

Preşedintele României a mai spus că rata de cofinanţare pentru programee de coeziune a crescut de la 75% la 85%, iar pentru programele de dezvoltare rurală finanţarea autohtonă este de 25%.

Traian Băsescu a mai spus că prefinanţarea proiectelor cu fonduri europene este de 3% din valoarea lor, dar "în cazul statelor care au avut acorduri cu FMI sau Banca Mondială prefinanţarea va fi de 4%".

Tot pentru statele care vor avea în continuare acorduri de colaborare cu FMI sau Banca Mondială se va asigura un top-up de 10 procente, "ceea ce va însemna că pentru aceste state la proiectele de coeziune cofinanţarea va fi de 95%, iar pentru dezvoltare rurală, cofinanţarea va creşte la 85%. Repet, dacă ţara se află într-un program de asistenţă", a mai spus preşedintele României.

"Un lucru extrem de important a fost flexibilitate la Politica Agricolă Comună, adică posibilitatea să facem transfer între Pilonul 1, de dezvoltare rurală şi Pilonul 2 al plăţilor directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Va fi o decizie politică a guvernului cum va gestiona din 2014 Politica Agricola Comună", a mai spus Traian Băsescu.

Liderii principalelor grupuri politice din PE "refuză forma actuală a bugetului UE"

Pentru a avea valoare de lege, documentul, care marchează prima scădere bugetară comunitară din istoria blocului comunitar va trebui să fie adoptat însă de Parlamentul European, potrivit corespondentului Radio România Actualităţi la Bruxelles, Luminiţa Apostol .

Liderii principalelor grupuri politice au anunţat deja că refuză forma actuală pentru că nu corespunde intereselor cetăţenilor europeni.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a făcut vineri apel la legislativul european să aprobe bugetul.

"Bugetul european nu este o operaţiune contabilă.

"Viaţa, supravieţuirea regiunilor europene, a unor întregi grupuri sociale depind de acest buget, deci trebuie reflectat atent atunci când se vorbeşte despre respingerea bugetului european, pentru că pentru populaţie, pentru întreprinderi, pentru locurile de muncă, în special pentru tineri, pentru prosperitate, miza este extrem de mare şi deci trebuie ca fiecare să îşi asume responsabilităţile.

"Noi ne-am asumat responsabilitatea; sper şi de altfel sunt convins că şi Parlamentul European îşi va asuma responsabilitatea", a adăugat Herman Van Rompuy.